Un nou sezon la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), care se va deschide din 14 mai în instituţia de la Palatul Parlamentului, reuneşte perspective istorice şi contemporane de la avangarda suprematistă la grafica de propagandă, incluzând o incursiune amplă în arta croată postbelică şi noi direcţii ale scenei de artă locale.
La Parterul muzeului şi în Sala de Marmură continuă expoziţia „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor”, curatoriată de mine împreună cu Celia Ghyka. Liant esenţial pentru comunicarea morfologică şi simbolică dintre cultura materială şi cea spirituală, motivul alegoric al Răsucirii este ilustrat printr-un ansamblu neconvenţional de arheologie, arte decorative, îmbrăcăminte, produse etnografice şi produse industriale de masă, puse în dialog cu lucrări de artă contemporană din colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană şi din colecţii private.
La primul etaj al muzeului, publicul va (re)descoperi expoziţia „Linii paralele. Avataruri ale modernităţii în Croaţia 1949-1998”, ce se prelungeşte pentru încă un sezon expoziţional, permiţând astfel unei audienţe şi mai largi să intre în contact cu patrimoniul artistic croat. Organizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă Modernă (NMMU) din Zagreb şi curatoriată de Branko Franceschi, această amplă expoziţie, cu o relevanţă particulară pentru înţelegerea modernităţilor alternative dezvoltate în Europa de Est în timpul regimurilor socialiste, reuneşte 188 de lucrări care trasează evoluţia artei croate postbelice.
La etajul al doilea, în interiorul proiectului multi-disciplinar „Leviathan. În măruntaiele colecţiei” va fi o expunere temporară dedicată fenomenului graficii de propagandă, ce reuneşte o selecţie de proiecte şi de machete de afişe din Colecţia MNAC, majoritatea din perioada anilor ’80, sub titlul „Epoca de Aur”.
Etajele trei şi patru găzduiesc „Apocalipsis Cum Figuris”, o expoziţie personală Valentin Scărlătescu, prezentând universul unui artist format în spiritul expresionist – spiritualist al generaţiei care s-a afirmat în anii ’80, pictor al cărui parcurs între România şi Franţa a generat o artă încărcată de simboluri mistice.
Surpriza acestui sezon este o expoziţie găzduită în Sala Auditorium care reuneşte opere semnate de Kazimir Malevich din perioada 1912-1916. Lucrările marchează tranziţia de la cubo-futurism la începuturile suprematismului – mişcare fondată de Malevich – şi reflectă căutarea unui nou limbaj vizual abstract, ce avea să influenţeze profund evoluţia artei moderne în secolul XX. Expoziţia oferă şi o perspectivă inedită asupra influenţei pe care a avut-o suprematismul în peisajul artistic românesc, prin prezentarea unor lucrări din colecţia MNAC.
