În prezent, Guvernul României alocă sume semnificative din bugetul public pentru două cluburi sportive departamentale de importanță majoră: Clubul Sportiv al Armatei (CSA) Steaua București, subordonat Ministerului Apărării Naționale, și Clubul Sportiv Dinamo București, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne. Această alocare financiară, care însumează zeci de milioane de euro anual, ridică întrebări cu privire la eficiența și transparența utilizării acestor fonduri.
Rezultalte sportive ale CSA Steaua: O privire la zi
CSA Steaua București gestionează un număr impresionant de 42 de secții sportive, având legitimați peste 2000 de sportivi, atât seniori, cât și juniori.
Majoritatea acestor sportivi sunt concentrați în sporturi de echipă, precum fotbal, baschet, rugby, volei, hochei pe gheață, polo pe apă și handbal.
Deși CSA Steaua beneficiază de un buget generos, rezultatele obținute de majoritatea secțiilor sportive sunt departe de a justifica aceste alocări financiare. În afara secției de polo pe apă, unde CSA Steaua se menține în postura de campioană națională, celelalte secții sportive se confruntă cu o lipsă cronică de performanțe notabile.
- Baschet și Volei Masculin: Secțiile de baschet și volei masculin nu au mai câștigat un campionat național de peste trei decenii, ultima victorie fiind înregistrată în urmă cu 33 de ani.
- Rugby: Ultimul titlu național la rugby a fost câștigat acum 18 ani, o perioadă lungă de stagnare pentru un club cu o tradiție atât de bogată.
- Handbal: Secția de handbal masculin a reușit ultima performanță notabilă acum 16 ani, de atunci zbătându-se în mediocritate.
Fotbalul la CSA Steaua: O Investiție Controversată
Un caz aparte în cadrul CSA Steaua este secția de fotbal. Reînființată în 2017 pentru a „salva brandul” Steaua (potrivit fostului comandant al clubului, col. Cristian Petrea), echipa a activat doar în ligile inferioare și, din cauza reglementărilor fotbalului profesionist, nu are dreptul de a promova în prima ligă.
În pofida acestei situații, secția de fotbal beneficiază de cel mai mare buget din cadrul clubului, având înregistrați 402 sportivi legitimați. Această secție reprezintă o cheltuială semnificativă din bugetul public, fără a oferi însă rezultate care să justifice investiția.
Situația fotbalului militar este cea mai controversată: deși s-au cheltuit milioane de euro de până acum pentru a obține exclusivitatea folosirii brandului pentru echipa de fotbal, chiar conducerea clubului recunoaște că brandul „Steaua” nu poate atrage nici măcar un sponsor.
De remarcat este că, potrivit presei sportive, bugetul secției de fotbal este de 2 milioane de euro. În cei șapte ani de existență, un calcul simplu arată că această secție a cheltuit minim 14 milioane de euro. La care se adaugă cheltuielile judiciare pentru procesul pentru brandul „Steaua”.
Interesul public nu poate fi invocat: echipa de fotbal are medie de 2.600 de spectatori/meci (https://lpf2.ro/liga2/html/clasament_spectatori), la partidele disputate pe stadionul Armatei, cu o capacitate de 31.000 de locuri. Stadionul „Steaua” costă Armata și bugetul de stat, 30.000 de euro lunar, doar pentru întreținere, dar felul în care arată arena a fost criticat de toată lumea, inclusiv de specialiști recunoscuți la nivel european precum Mircea Lucescu.
Buget și Transparență
Bugetul CSA Steaua pentru anul 2023 a atins suma record de 27 de milioane de euro. Cu toate acestea, cheltuielile clubului rămân în mare parte netransparente. Conform documentelor oficiale, toate cele 42 de secții sportive sunt gestionate sub o singură secție mamut: Secția pentru Activitatea Sportivă de Performanță, care include toți cei 2000 de sportivi legitimați.
Detalii esențiale, precum numărul antrenorilor, al membrilor staffurilor tehnice și medicale, precum și al angajaților civili nu sunt făcute publice, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate aceste fonduri.
Nu au fost făcute publice criteriile pe baza cărora sunt cheltuiți acești bani în cadrul secției „pentru activitatea Sportivă de Performanță”.
Clubul Sportiv Dinamo București, administrat de Ministerul Afacerilor Interne, se confruntă cu provocări similare în privința performanțelor sportive, deși la o scară mai mică. CS Dinamo gestionează un buget anual de aproximativ 6 milioane de euro, o sumă mai redusă comparativ cu CSA Steaua, dar suficient de mare pentru a ridica întrebări privind eficiența sa.
Rezultatele Sportive la CS Dinamo
Situația performanțelor sportive la CS Dinamo nu diferă prea mult de cea de la CSA Steaua. Singura secție care se bucură de succes este cea de handbal masculin, în timp ce alte secții, precum cele de volei și rugby, se confruntă cu lipsa de performanțe notabile.
- Volei: Echipa de volei feminin nu a mai câștigat un titlu național din 1989, iar echipa de volei masculin a obținut ultima victorie în 1995.
- Rugby: Secția de rugby a câștigat un singur titlu în ultimii 20 de ani, o performanță modestă pentru un club cu resursele și tradiția lui Dinamo.
Finanțare și Surse Private
Un aspect pozitiv al gestionării CS Dinamo este faptul că aproximativ 30% din buget provine din surse private, reducând astfel dependența clubului de finanțarea publică. În ultimul an, CS Dinamo a reușit să atragă 2 milioane de euro din sponsorizări și donații, o sumă semnificativă în comparație cu CSA Steaua, care a strâns doar 2899 de lei din surse similare, în anul 2022.
Bugetul pe 2023 al CSA Steaua nu a fost dat publicității.
Situația actuală a finanțării cluburilor sportive departamentale din România ridică serioase semne de întrebare cu privire la eficiența și transparența utilizării fondurilor publice.
Apelul lansat de David Popovici reflectă nevoia urgentă de a revizui și reformă modul în care statul român sprijină sportul, punând accent pe performanță și responsabilitate în administrarea resurselor.
Modelul sportului militar, conceput în comunism, nu mai este folosit de nicio țară din Uniunea Europeană care a trecut prin acest tip de regim. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Bulgaria au privatizat aceste cluburi, oferind șansa investitorilor privați de a concura în condiții egale, în care statul este doar arbitru, nu și jucător.
