Oraşul chinez Hangzhou, adesea supranumit ”Silicon Valley-ul Chinei”, trăieşte o transformare accelerată într-un hub major al inteligenţei artificiale. Pe de o parte, giganţi tehnologici şi startupuri locale dezvoltă cipuri avansate, roboţi şi interfeţe creier–computer. Pe de altă parte, antreprenori independenţi lansează aplicaţii de tip AI pets, aplicaţii de consiliere emoţională sau chiar platforme digitale de divinaţie, relatează CNBC.
Situat pe coasta de sud-est a Chinei, Hangzhou încearcă să-şi redefinească identitatea economică şi tehnologică. La un an după apariţia DeepSeek, care a atras atenţia globală, ecosistemul local de AI reflectă atât ambiţii internaţionale, cât şi o competiţie internă tot mai intensă.
Cursa pentru ”AI-ul fizic”
Atât China, cât şi Statele Unite investesc masiv în ceea ce este considerată următoarea frontieră a inteligenţei artificiale: aplicaţiile fizice. De la roboţi autonomi şi maşini fără şofer, până la simularea unor fenomene din lumea reală, precum schimbările climatice, companiile dezvoltă aşa-numitele ”modele ale lumii”.
Beijingul a inclus ”inteligenţa întrupată” printre priorităţile viitorului său plan cincinal. În Hangzhou, firme precum Manycore, Unitree şi Deep Robotics — parte din grupul de startupuri cunoscut drept ”cei şase mici dragoni” — se pregătesc pentru listări bursiere în Hong Kong sau pe pieţele interne din China.
Spre deosebire de modelele lingvistice mari, antrenate pe date de pe internet, AI-ul pentru lumea fizică necesită informaţii suplimentare, precum greutate, textură, temperatură sau forţa necesară pentru manipularea obiectelor. Cofondatorul Manycore, Victor Huang, fost inginer software la Nvidia, afirmă că utilizarea inteligenţei artificiale pentru a calcula aceste date accelerează semnificativ procesul de dezvoltare.
Huang subliniază că, deşi cipurile de ultimă generaţie sunt mai eficiente energetic, China beneficiază de un avantaj competitiv prin costurile mai mici ale energiei electrice. De asemenea, amplasarea centrelor de date în regiuni mai reci şi utilizarea unor seturi de date mai curate pot reduce consumul de resurse de calcul.
Manycore a ales să îşi ofere modelul de inteligenţă spaţială în regim open-source, o abordare frecvent întâlnită în China, spre deosebire de modelele cu plată promovate în SUA de companii precum OpenAI. Strategia ajută la colectarea rapidă de feedback, dar limitează veniturile directe, ceea ce creează presiune din partea investitorilor.
O scenă AI alternativă prinde contur
În paralel cu eforturile marilor jucători precum Alibaba, în Hangzhou se dezvoltă o cultură AI mai experimentală şi mai relaxată. Suburbia Liangzhu a devenit un nucleu pentru proiecte neconvenţionale, unde dezvoltatorii creează aplicaţii pentru fitness, organizare personală sau suport emoţional.
Un antreprenor stabilit recent în zonă lucrează la o aplicaţie AI bazată pe instrumente tradiţionale chinezeşti de divinaţie, mizând pe capacitatea tehnologiei de a răspunde nevoilor emoţionale ale utilizatorilor. Costurile reduse şi lipsa presiunii comerciale fac din Liangzhu un mediu atractiv pentru inovaţie: cu un buget minim, fondatorii pot pleca rapid cu un prototip funcţional.
Această efervescenţă a atras atenţia investitorilor, iar evenimentele locale de tip ”Demo Day” au crescut de la întâlniri informale la reuniuni regionale. Multe startupuri vizează acum pieţele externe, atât din cauza competiţiei acerbe din China, cât şi a reticenţei consumatorilor locali de a plăti pentru aplicaţii.
Observatorii avertizează însă că nu toate iniţiativele sunt substanţiale. Unele companii adaugă funcţii AI mai degrabă ca element de marketing, fără valoare reală, un fenomen descris drept ”AI fizic de slabă calitate”.
Chiar şi aşa, Hangzhou rămâne un laborator viu al inteligenţei artificiale, unde idei serioase şi proiecte excentrice coexistă, testând limitele tehnologiei într-o piaţă aflată în continuă schimbare.
