Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi al Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne anunţă un protest pentru ziua de marţi, în Piaţa Victoriei. Sindicaliştii cer ca din legea privind reforma administraţiei să fie eliminat articolul care prevede majorarea vârstei de pensionare.
”Astăzi, 23.02 2026, între orele 08.30-13.05, SNPPC a participat la dezbaterea publică pe Proiectul de OUG iniţiat de Ministerul Dezvoltării, proiect care, la Art. LVI stabileşte că, in 30 de zile de la adoptarea sa, MApN şi MAI trebuie să modifice Lg 223/2015 şi să majoreze vârsta standard de pensionare a poliţiştilor şi militarilor, unde am solicitat retragerea proiectului (este neconstituţional) sau ELIMINAREA art LVI din proiectul de OUG”, anunţă, luni, reprezentanţii Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi al Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne.
Aceştia anunţă protest pentru marţi, ora 17.00, având în vedere că, la ora 16.00, plenul Consiliului Economic şi Social are pe ordinea de zi dezbaterea/avizarea acestui proiect de OUG, iar ulterior urmează şedinta de Guvern în care se va adopta OUG.
”Vă aşteptăm la protest în Piaţa Victoriei (la Guvern), pentru a ne opune unei noi nedreptăţi la adresa poliţiştilor/militarilor! Evoluţia este într-o dinamică foarte rapidă şi la fel trebuie să fim şi noi: rapizi în reacţie! Aşteptăm toţi poliţiştii din Bucureşti şi nu numai, indiferent unde sau daca sunt sau nu sindicalizaţi”, au transmis sindicaliştii.
Aceştia au adresat Guvernnului o scirsoare deschisă, în care vorbesc despre măsurile pe care le consideră nedrepte şi solicită o întâlnire urgenţă cu premieurl Ilie Bolojan.
Prezentăm integral scrisoarea sindicaliştilor:
”GUVERNUL ROMÂNIEI
– Domnului Ilie-Gavril BOLOJAN, Prim-ministru
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
– Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
– Domnului Radu MIRUŢĂ, Viceprim-ministru, ministrul Apărării Naţionale
Prin prezenta, conducerea Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România, cea mai mare organizaţie sindicală din familia ocupaţională Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, care are în componenţă aproximativ 40.000 de funcţionari publici cu statut special (poliţişti) şi personal contractual (civil) din Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de Federaţie sindicală reprezentativă la nivelul Sectorului de negociere colectivă nr. 46 – ,,Ordine publică şi apărare naţională” (conf. Legii dialogului social şi a Hotărârii Civile nr. 6/RZ din 19 noiembrie 2025, pronunţată de Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a V-a Civilă),
În acord cu prevederile „Strategiei naţionale de apărare a României 2025 – 2030 (Cap. 5-Direcţii de acţiune: 1 – creşterea capacităţii operaţionale a structurilor Forţelor Armate, prin asigurarea încadrării, instruirii, dotării şi FINANŢĂRII acestora; 2 – creşterea atractivităţii în profesiile militare şi retenţia personalului în toate structurile din Sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională),
Şi ale ,,Strategiei naţionale de ordine şi siguranţă publică 2023 – 2027” (Cap. Capacitate administrativă: limitarea deficitului de personal şi ASIGURAREA STABILITĂŢII PE FUNCŢII a acestuia), ambele documente strategice fiind aprobate şi asumate de preşedintele României, de CSAT, de Guvern, de MAI şi de MApN,
VĂ SOLICITĂ O ÎNTÂLNIRE NEMIJLOCITĂ (cât mai curând posibil)
pentru a vă aduce în atenţie unele probleme şi revendicări, care privesc drepturile/interesele angajaţilor celor două instituţii din Sistemul de Apărare şi Siguranţă Naţională (enumerăm, cu titlu de exemplu):
– salarizarea precară din ultimii ani, urmare neaplicării, la termenele prevăzute, a Legii-cadru nr. 153/2017 (Anexele VI şi VIII referitoare la militarii, poliţiştii şi personalul contractual din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională), act normativ prorogat an de an în defavoarea familiei noastre ocupaţionale;
– acordarea, de mai mulţi ani, a unor drepturi financiare diminuate (sporuri, indemnizaţii, compensaţii), prin raportarea acestora la un cuantum al salariului de funcţie/de bază din anii trecuţi, necorelat cu Legea 153/2017 şi cu salariul minim brut pe economie;
– ACTUALIZAREA NORMEI DE HRANĂ, prin raportare la valoarea actuală a indicilor preţurilor produselor de consum / utilităţilor şi la datele statistice furnizate oficial de către INS (scriptic, este actualizată la 50 lei/zi, dar în plată se achită doar 30-40 lei/zi, fiind plafonată an de an prin OUG ,,trenuleţ”);
– deficitul MASIV de personal din SAOPSN, de aprox. 25%, care are repercusiuni negative asupra eficienţei serviciului prestat în slujba statului, a cetăţenilor şi a misiunilor internaţionale derulate de România, în calitate de partener UE/NATO;
– REGIMUL JURIDIC ACTUAL AL PENSIILOR MILITARE DE STAT şi necesitatea de eliminare a inechităţilor din acest sistem (avem diferenţe majore ale cuantumului pensiei, funcţie de anul trecerii în rezervă, între militari care au avut aceeaşi funcţie, acelaşi grad şi au activat în aceleaşi condiţii/grupe de muncă); de asemenea, este necesară actualizarea acestora, prin raportare procentuală (50%) la valorile coeficienţilor de funcţie/grad aflaţi în plată pentru cadrele în activitate, dat fiind faptul că rezerviştii sunt una dintre cele trei categorii de Forţe Armate, stipulate în Statutul cadrelor militare şi în Legea 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, care au Ordin de Chemare, în cazul decretării stării de mobilizare sau de război.
Precizări contextuale:
– Legea pensiilor militare de stat nr. 223/2015 a făcut deja obiectul modificărilor, chiar ,,pe minus”, prin jalonul din PNRR, atins prin Legea nr. 282/2023. De asemenea, prin proiectul de Lege 559, promovat de coaliţia de guvernare, în toamna anului 2024, Parlamentul României a mimat actualizarea pensiilor militare de stat, proiectul normativ L 559/2024 fiind respins, în final, de CCR, ca neconstituţional, la sesizarea intempestivă a Avocatului Poporului. În prezent, pensiile militare nu sunt actualizate, asemenea celor din sistemul public (în sept. 2024), nu sunt indexate, în 2025 şi 2026, iar pentru foarte mulţi pensionari militari, care au trecut în rezervă pe vechea legislaţie, aplicabilă în urmă cu 20-30 de ani, acestea au rămas la un nivel umilitor, deşi, conform Constituţiei, Statutului cadrelor militare şi Legii 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, rezerviştii militari au obligaţia de a răspunde PREZENT la o eventuală mobilizare, iar drept ,,compensaţie”, statul are obligaţia să le asigure un trai decent, prin principala sursă de venit la care au dreptul, după o viaţă în sluja Patriei: pensia militară de stat!
– referitor la cei aflaţi în pragul pensiei: avem aprox.15.000 de colegi din MAI, ce îndeplinesc deja condiţiile de pensionare, la care, se adăugă alte câteva mii din celelalte structuri ale SAOPSN; aceştia pot intra oricând în rezerva operaţională a Armatei, cu drept la pensie militară de stat – similar celorlalte structuri din UE/NATO –, dacă impredictibilitatea legislativă în salarizare şi în pensionare se va perpetua, situaţie care, în mod evident, ar fi în dezacord cu prevederile ,,Strategiei naţionale de apărare 2025-2030” (privind consolidarea capacităţii operaţionale); în fapt, incertitudinea legislativă privitoare la pensionare în structurile militare şi poliţieneşti poate fi un factor de colapsare a dinamicii de personal în întreg Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, de nedorit în condiţiile militare şi geopolitice escaladante din ultimii ani şi a războiului care se poartă, de 4 ani, la graniţa României;
– reamintim faptul că, prin Legea nr. 282/2023, vârsta standard de pensionare pentru militari/poliţişti va creşte treptat, de la 60 la 65 de ani, în mod eşalonat, până în anul 2035, începând cu anul 2031, cu câte un an, astfel: 2031 – 61 de ani; 2032 – 62 de ani; 2033 – 63 de ani; 2034 – 64 de ani; 2035 – 65 de ani;
– pensiile militarilor şi poliţiştilor români (înfiinţate sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862), asemenea celor din statele NATO/UE, sunt fundamentate pe riscurile profesionale, pe complexitatea şi importanţa socială a misiunilor derulate în interes naţional, european şi internaţional, pe speranţa de viaţă mai redusă faţă de alte domenii de activitate – aprox. 63 de ani, pe incompatibilităţile si interdicţiile impuse prin lege în timpul activităţii în slujba statului, pe privaţiunile suferite inclusiv de familiile celor în cauză etc. În acest sens, art. 2, lit, f din Legea 223/2015 prevede că pensiile militare se bazează pe ,,principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei”, iar art. 4 stipulează: ,,Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului”.
Domnule Prim-ministru,
Domnilor Viceprim-miniştri,
În spiritul Strategiilor de Apărare şi de Ordine publică ale României, dar şi al obligaţiilor asumate de ţara noastră, prin tratele fundamentale ale NATO şi ale Uniunii Europene, organisme din care facem parte, concluzionăm că se desprinde un principiu relevant pentru politica de resurse umane din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, care trebuie consfinţit, prin măsuri legislative şi fiscal-bugetare, de către factorul politic, ca un principiu imuabil, cu impact pozitiv asupra capacităţii operaţionale a Forţelor Armate şi, implicit, asupra securităţii Statului Român şi a cetăţenilor săi:
PREDICTIBILITATE ÎN CARIERĂ, ÎN SALARIZARE ŞI ÎN PENSIONARE
pentru toţi angajaţii din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională!
Pe această cale, vă aducem la cunoştinţă faptul că, în situaţia în care revendicările sus-menţionate nu vor fi analizate, în vederea soluţionării, cu celeritate, ne rezervăm dreptul, conform Constituţiei, Legii dialogului social şi Codului Muncii, să organizăm AMPLE MANIFESTĂRI SINDICALE DE PROTEST, care pot culmina cu o GREVĂ a personalului contractual!
Asteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră şi coordonatele întâlnirii pe care o veţi stabili, în sensul celor sus-menţionate, la adresa de e-mail din antet (tel. pentru contact/detalii: 0734.756.326 – preşedinte FSNPPC).
Cu deosebită stimă şi mulţumiri,
Preşedintele Biroului Executiv FSNPPC, ZELCA Vasile”.
