Sistemul informatic de monitorizare electronică va fi extins în toată ţara şi folosit în cadrul procedurilor judiciare, anunţă Poliţia Română. Datele arată că, în primele 8 luni ale anului, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 5,3%, faţă de perioada similară din 2023. De asemenea, referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 583 de infracţiuni.
Potrivit Poliţiei Române, începând de marţi, 18 judeţe vor intra în etapa a treia de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică. Astfel, sistemul va fi operaţionalizat în Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.
”De asemenea, începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică şi în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauţiune şi arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligaţia de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal”, a arătat sursa citată.
Astfel, au fost identificate şi amenajate spaţiile destinate desfăşurării activităţilor de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară fiind definitivată.
Conform sursei citate, utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.
Utilizarea acestor sisteme permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi contracararea unui eventual contact fizic între victima violenţei domestice şi agresor sau, pe viitor, respectarea obligaţiilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu, controlului judiciar, controlului judiciar sub cauţiune.
”Monitorizarea se va realiza automat, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora şi în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea. Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli şi proceduri de monitorizare, alertare şi intervenţie, prin partajarea informaţiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive”, a arătat Poliţia.
După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere, precum şi organul judiciar care a impus obligaţia de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere va avea acces, în anumite condiţii stabilite de lege, la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic, în scopul verificării respectării obligaţiilor ce revin persoanei supravegheate.
Potrivit aceleiaşi surse, în primele 8 luni ale acestui an, poliţiştii au emis 8.978 de ordine de protecţie provizorii, 3.622 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată. În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 87.565 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 42.560 în mediul urban şi 45.005 în mediul rural.
La nivel naţional, în primele 8 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 5,3%, faţă de primele 8 luni ale anului 2023, de la 38.243 la 40.260 de fapte.
”Un număr mai mare de infracţiuni din sfera celor de violenţă domestică arată amploarea fenomenului şi necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. În acelaşi timp, indică faptul că victimele violenţei domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliţia Română”, a menţionat instituţia.
De asemenea, au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru loviri sau alte violenţe (de la 23.786 la 24.743 de fapte), ameninţare (de la 4.678 la 5.135 de fapte) şi nerespectarea ordinelor de protecţie (de la 2.742 la 3.439 de fapte). Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au ”lovirea sau alte violenţe” – 61% (24.743 de fapte) şi ”ameninţarea” – 13% (5.135 de fapte), acestea împreună reprezentând peste 74% din total.
După locul comiterii, 21.760 de infracţiuni au fost comise în mediul urban, 18.482 în mediul rural, 32.508 la domiciliu şi 7.752 în spaţiul public.
În primele 8 luni ale anului 2024, s-a înregistrat o creştere atât a numărului autorilor (40.943) care comit astfel de fapte, cât şi a victimelor acestora (42.295).
În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 8.745 de ordine de protecţie, 3.622 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 3.439 de infracţiuni.
La nivel naţional, au fost emise 8.978 de ordine de protecţie provizorii, 3.622 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie.
Din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise, 8.187 au fost confirmate de unităţile de parchet (91%).
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 583 de infracţiuni, dintre care 349 în mediul urban şi 234 în mediul în rural.
În primele 8 luni ale anului 2024, la nivelul D.G.P.M.B. şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Bacău, Braşov, Cluj, Călăraşi, Caraş – Severin, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Vâlcea, Vrancea şi Vaslui, unităţi care au intrat în etapa I, respectiv a II-a etapă a Proiectului pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 9.564 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 5.193 de ordine de protecţie provizorii şi 4.371 de ordine de protecţie (emise de instanţele judecătoreşti).
În 1.033 de situaţii, a fost pusă în aplicare măsura ”obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând aproximativ 11% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
În ceea ce priveşte infracţiunile constatate, au fost înregistrate în total 643 de infracţiuni, dintre care 59 de distrugere, 416 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie şi 168 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie provizoriu.
Pentru 81 dintre persoanele cercetate pentru aceste infracţiuni, au fost dispuse măsuri preventive: 52 de reţineri, 16 arestări preventive, 2 arestări la domiciliu şi 11 măsuri de control judiciar.
Poliţiştii emit ordine de protecţie provizorii, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestuia.
