Ministerul Energiei a declarat o situație de urgență – nivel de criză, în urma unui incident grav în aprovizionarea cu țiței pentru rafinăria Petrobrazi, gestionată de OMV Petrom. Incidentul grav s-a petrecut la mijlocul lunii iulie, când un transport de țiței azer, destinat rafinăriei Petrobrazi, a fost contaminat cu cloruri organice. Suspiciunile vizează un posibil act de sabotaj orchestrat de Federația Rusă, într-un nou tip de război energetic hibrid, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Moscova și Baku.
Ministerul Energiei a confirmat, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial pe 29 iulie 2025, declararea situației de urgență – nivel de criză, și a autorizat eliberarea din stocurile de urgență ale OMV Petrom a 80.000 tone de țiței și 30.000 tone de motorină. Măsura a fost necesară pentru a asigura continuitatea operării rafinăriei Petrobrazi – cea mai importantă unitate de profil funcțională din România – și pentru a preveni o disfuncționalitate majoră pe piața națională a carburanților.
Pentru a evita oprirea rafinăriei și o posibilă criză a carburanților, Guvernul a autorizat eliberarea din stocurile de urgență a 80.000 de tone de țiței și 30.000 de tone de motorină, măsură care a fost notificată Comisiei Europene, conform reglementărilor în vigoare.
Potrivit comunicatului oficial al Ministerului Energiei, în perioada 16–18 iulie 2025, OMV Petrom a recepționat în Portul Constanța un vas încărcat cu 92.000 de tone de țiței azer, provenit din portul Ceyhan, Turcia – parte a Coridorului Sudic de transport energetic. Analizele de laborator efectuate la descărcare au evidențiat contaminarea țițeiului cu cloruri organice, substanțe extrem de periculoase pentru instalațiile de rafinare, cu potențial de a cauza daune mecanice grave și oprirea proceselor tehnologice.
În urma acestui incident, compania a refuzat încărcarea unui transport similar, aflat în așteptare, ceea ce a dus la indisponibilizarea unui volum total de 184.000 tone de țiței – echivalentul a peste 10 zile de procesare la capacitate normală a rafinăriei Petrobrazi. „Solicitarea Petrom a avut ca temei imposibilitatea altor rafinării din regiune de a prelua cantități din țițeiul contaminat, precum și contaminarea, respectiv blocarea principalelor surse internaționale de țiței de import (conductele BTC și CPC)”, se arată în comunicatul ministerului.
Suspiciuni de sabotaj energetic: Rusia, în centrul atenției
Deși în mod oficial autoritățile române și compania implicată nu au lansat acuzații directe, potrivit unor informații confirmate de surse din industrie, există suspiciuni serioase privind o acțiune deliberată de sabotaj energetic orchestrat de Federația Rusă. Aceste suspiciuni sunt alimentate de contextul geopolitic regional tensionat, marcat de deteriorarea accelerată a relațiilor dintre Azerbaidjan și Rusia.
Criza diplomatică a fost declanșată în urma morții în detenție a mai multor cetățeni etnici azeri aflați în custodia autorităților ruse, dar și pe fondul acuzațiilor privind implicarea Moscovei în doborârea unui avion civil azer, în urmă cu câteva luni. Drept reacție, Baku a suspendat exporturile de țiței prin conducta Baku–Novorossiysk (care tranzita Rusia) și a direcționat fluxurile prin portul Ceyhan din Turcia – rută strategică controlată de state membre NATO.
Această modificare a rutelor a privat Moscova de orice pârghie directă asupra exporturilor de hidrocarburi ale Azerbaidjanului, ceea ce, potrivit analiștilor din domeniul energetic, ar fi determinat Rusia să recurgă la metode indirecte de destabilizare. Conform surselor citate, contaminarea cu cloruri organice a țițeiului livrat prin Ceyhan este extrem de rară, iar realizarea acesteia necesită acces și manipulare directă asupra instalațiilor de încărcare – ceea ce indică o acțiune intenționată și bine planificată.
Un nou tip de război energetic hibrid
Acest incident este privit de experți drept un exemplu clar al evoluției conflictului geopolitic într-o formă de război energetic hibrid, în care contaminarea deliberată a resurselor de export devine armă economică. Spre deosebire de sancțiuni oficiale sau de întreruperi directe ale fluxurilor, contaminările țintite sunt greu de atribuit în mod formal, dar generează efecte concrete imediate: perturbarea lanțurilor de aprovizionare, panică pe piață și intervenția autorităților.
România este prima țară membră UE care se confruntă direct cu acest tip de amenințare. Faptul că ținta a fost Petrobrazi – o rafinărie esențială pentru aprovizionarea cu combustibili a pieței interne, dar și un activ operat de OMV Petrom, parte a unui grup energetic strategic din Uniunea Europeană – accentuează caracterul de avertisment al acestui incident.
În plus, în condițiile în care conductele Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) și Caspian Pipeline Consortium (CPC) sunt simultan fie blocate, fie contaminate, presiunea asupra infrastructurii europene de import energetic devine critică. România, prin poziția sa geostrategică și dependența de rute externe pentru alimentarea cu țiței, devine un punct vulnerabil, dar și un test al capacității UE de a răspunde unor astfel de provocări asimetrice.
Impactul economic și politic
În plan economic, intervenția din stocurile de urgență a limitat pe termen scurt impactul asupra prețurilor la carburanți, dar a subliniat fragilitatea sistemului de aprovizionare. Rezervele strategice sunt destinate doar unor situații excepționale, iar reconstituirea lor va presupune eforturi financiare și logistice semnificative, în special în contextul pieței volatile din regiune.
Într-o intervenție în direct la Realitatea PLUS, consilierul ministrul de resort, abilitat cu comunicarea la Ministerul Energiei, Tudor Turcu, a explicat măsurile luate pentru a proteja piața locală și a respins orice scenariu de penurie la pompă: „E vorba de o măsură operațională, decisă tocmai pentru a evita o criză la rafinăria Petrobrazi. A fost o suită de evenimente care au afectat partea de importuri gestionate de OMV Petrom. Au avut două transporturi care, la analiză, s-au dovedit neconforme – cu un conținut crescut de cloruri organice. De aceea, OMV a refuzat să le folosească.”
Întrebat dacă e vorba de un sabotaj sau de un incident natural în lanțul de aprovizionare, Turcu a clarificat: „Aceste impurități au apărut în mod natural. S-a constatat că țițeiul avea un nivel mai mare de cloruri. A fost testat, dar în momentul în care a ajuns în rafinărie, problema a fost reconfirmată.”
Cu privire la eventuale sincope în aprovizionarea cu produse petroliere rafinate, purtătorul de cuvânt a fost ferm: „Nu va fi absolut niciun fel de criză. Din rezervele naționale s-a scos doar 5,5% din stocurile de urgență. Acestea vor fi reîntregite în maximum 60 de zile de la activarea ordinului, deci până la sfârșitul lui septembrie.”, a declarat acesta.
