O anchetă relevă faptul că a existat în rândul unor membri ai unei unităţi a forţelor speciale britanice din Afganistan o „politică deliberată” de „ucidere a băieţilor care aveau vârsta la care ar fi putut să lupte… chiar şi atunci când aceştia nu reprezentau o ameninţare”, relatează Sky News.
Într-o notă datată 7 aprilie 2011, un ofiţer superior l-a avertizat pe directorul forţelor speciale britanice cu privire la această politică, împărtăşind îngrijorările comandantului unităţii.
Însă ofiţerul superior, cu numele de cod N1466, a declarat că s-a luat o „decizie conştientă” de a acoperi potenţialele crime de război comise de unitatea numită UKSF1.
Documentul a fost publicat de Comisia de anchetă privind Afganistanul după ce membrii forţelor speciale britanice au depus mărturie în cadrul unor audieri cu uşile închise.
În notă, N1466 – care era şef adjunct al statului major pentru operaţiuni în sediul UKSF – a descris ceea ce auzise de la comandantul unităţii.
„El considera că aceasta era… probabil o politică deliberată a actualei (subunităţi) de a ucide persoanele de sex masculin apte de luptă, chiar şi atunci când acestea nu reprezentau o ameninţare”, se arată în notă.
„El a fost abordat de câţiva dintre oamenii săi, care i-au povestit despre conversaţii separate cu membri (antrenaţi) ai UKSF1, în care au fost făcute astfel de sugestii.”
Nota explica faptul că şeful unităţii „este sigur că aceştia raportează cu exactitate ceea ce aud de la colegii lor”.
Şi, deşi N1466 a recunoscut că acuzaţia ar putea fi pur şi simplu un „zvon”, el a spus că „contextul nu ar susţine afirmaţia”.
El a continuat: „Faptul că această zvon circulă este în sine dezagreabil şi, în opinia mea, inacceptabil pentru etosul şi dinamica UKSF – ar putea avea consecinţe explozive. În mod evident, dacă în spatele acestui zvon se ascunde ceva mai mult, atunci anumite elemente ale UKSF s-au abătut de la un comportament etic şi legal de netolerat.”
El a concluzionat: „Instinctul meu îmi spune că acest lucru merită o investigaţie mai aprofundată”.
Cu toate acestea, directorul, cunoscut în anchetă sub numele de N1802, a luat „decizia conştientă” de a ascunde potenţiale crime de război, a afirmat N1466.
Ofiţerul superior l-a acuzat pe director că a controlat informaţiile despre presupusele crime „într-un mod care, în opinia mea, indica dorinţa de a păstra discreţia”.
N1466 a declarat că a început să se îngrijoreze că datele provenite din operaţiunile de detenţie deliberată (DDOs), inclusiv numărul de arme găsite în comparaţie cu numărul de inamici ucişi, „nu păreau credibile”.
Directorul i-a împărtăşit părerea, dar a ales să trateze informaţia într-un „mod care să limiteze răspândirea daunelor în afara sediului central”.
N1802 nu a „vorbit niciodată despre posibile activităţi criminale”, a afirmat ofiţerul, iniţiind în schimb o revizuire a tacticii, tehnicilor şi procedurilor (TTP) utilizate de subunitatea în cauză în aprilie 2011.
Analiza „a fost o mascaradă”
În declaraţia sa, ofiţerul şi-a amintit că a simţit că analiza TTP era menită să fie un „avertisment” pentru unitate. Dar, a spus el, „era evident că era o mascaradă”.
„Eram sigur la momentul respectiv şi rămân convins că N1802 ştia ce se întâmpla pe teren”, a declarat el. „Rapiditatea cu care N1802 a reacţionat şi absenţa oricărei menţiuni sau investigaţii ulterioare cu privire la activităţi ilegale nu au făcut decât să-mi întărească convingerea că era la curent cu ceea ce se întâmpla.”
Printre documentele făcute publice în urma anchetei se afla şi un rezumat al interviului dintre N1466 şi Poliţia Militară Regală (RMP) din octombrie 2018.În timpul discuţiei, ofiţerul a descris un incident în care membrii UKSF1 s-au dus să cerceteze un complex şi au găsit o cameră în care oamenii se ascundeau sub o plasă de ţânţari.
Documentul arăta: „Ei nu au ieşit la vedere, aşa că UKSF1 a tras în plasă până când nu a mai fost nicio mişcare. Când plasa a fost descoperită, s-a văzut că erau femei şi copii. Incidentul a fost muşamalizat, iar persoana care a tras ar fi primit o formă de recompensă pentru a face totul să pară legitim.”
N1466 a explicat şi motivul pentru care a decis să vorbească, spunând că „nu este loialitate faţă de organizaţia ta să stai şi să priveşti cum se duce de râpă”.
În declaraţiile sale, el s-a referit la un presupus incident din 2012, când doi copii – Imran şi Bilal, fiii lui Hussain Uzbakzai şi ai soţiei sale, Ruqquia Haleem – au fost împuşcaţi în timp ce se aflau în paturile lor.
El a spus: „Ştiu că mulţi dintre colegii mei… nu s-au alăturat UKSF pentru acest gen de comportament, ştii, copii mici împuşcaţi în paturile lor sau ucideri aleatorii. Nu este ceva special, nu este elită, nu este ceea ce reprezentăm şi nu cred că majoritatea dintre noi ar dori să tolereze sau să acopere astfel de fapte”.
El a adăugat: „Chiar dacă sunteţi de acord cu ideea că majoritatea persoanelor ucise erau luptători talibani, ceea ce eu nu cred… Imran şi Bilal, în vârstă de un an şi jumătate şi trei ani, cu siguranţă nu erau”.
În concluzie, el a spus: „Unităţile UKSF, nu în ultimul rând UKSF1, se remarcă prin istoria lor mândră, prin faptele curajoase şi extraordinare realizate de oameni cu adevărat remarcabili. Activitatea despre care am discutat în ultimele zile nu se potriveşte cu aceasta şi, într-un fel, numărul de ucideri şi timpul petrecut trăgând cu arma au devenit criteriile după care oamenii se judecă pe ei înşişi.”
Familiile afgane susţin că UKSF a desfăşurat o „campanie de ucidere” împotriva civililor şi că ofiţerii superiori şi personalul Ministerului Apărării (MoD) „au încercat să împiedice o anchetă adecvată”.
Operaţiunea Northmoor, o anchetă în valoare de 10 milioane de lire sterline, iniţiată în 2014 pentru a examina acuzaţiile de execuţii comise de forţele speciale, inclusiv cele ale copiilor, nu a dus la nicio urmărire penală.
O anchetă RMP, denumită Operaţiunea Cestro, a dus la trimiterea a trei soldaţi în faţa Autorităţii de urmărire penală a armatei, dar, din nou, niciunul dintre ei nu a fost judecat.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat: „Guvernul se angajează pe deplin să sprijine ancheta independentă referitoare la Afganistan pe măsură ce aceasta îşi continuă activitatea şi suntem extrem de recunoscători tuturor foştilor şi actualilor angajaţi ai apărării care au depus mărturie până în prezent.
De asemenea, rămânem angajaţi să oferim sprijinul pe care forţele noastre speciale îl merită, menţinând în acelaşi timp transparenţa şi responsabilitatea pe care poporul britanic le aşteaptă pe bună dreptate de la forţele sale armate.
Este oportun să aşteptăm rezultatul anchetei înainte de a face alte comentarii.”
Ancheta continuă.
