SNPP susţine că verificările în cazul turcului închis pentru omor calificat şi evadat la finalul permisiei trebuie făcute „în special” la ANP/ Ce reclamă sindicaliştii

Sindicatul Naţional Poliţia Penitenciară (SNPP) afirmă că verificările în cazul turcului închis pentru omor calificat şi evadat la finalul permisiei trebuie făcute „în special” la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, susţinând că directorul general al ANP ar fi aprobat permisia „în ciuda avizelor negative ale structurilor de specialitate din subordine, cu o singură excepţie”. Potrivit SNPP, din anul 2023 nu i s-a mai acordat deţinutului alt tip de recompensă în afară de permisiunea de ieşire din penitenciar, deşi se recomandă diversificarea acestora. De asemenea, deşi deţinutul a fost selecţionat în regimul semideschis din anul 2024, nu a fost transferat în alt penitenciar de profil, ci a fost menţinut la Rahova, unitate profilată pe regim închis şi arestaţi preventiv, mai susţine sursa citată.

„Astăzi a evadat din Penitenciarul Bucureşti-Rahova un deţinut turc condamnat pentru că a omorât un poliţist de la Brigada Rutieră. Observând declaraţiile ministrului Justiţiei care anunţă verificări la nivelul unităţii din care deţinutul a evadat (nu s-a mai întors din ultima permisiune cu ieşirea din penitenciar aprobata de ANP), precizăm că, începând din 2023, deţinutul Ataş Abdullah a beneficiat de peste 10 permisiuni de ieşire din penitenciar pentru o zi, aprobate de comisia Penitenciarului Bucureşti-Rahova, comisie alcătuită din directorul unităţii (actualul director general ANP), un director adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi un director adjunct pentru reintegrare socială, acesta din urmă fiind întâmplător soţul directoarei Direcţiei prevenirea criminalităţii şi terorismului din cadrul ANP (DPCT).(…) După aprobarea unui număr mare de permisiuni de ieşire din penitenciar pentru o zi, comisia menţionată de la nivelul Penitenciarului Rahova a transmis către ANP, la începutul anului 2025, o propunere de permisiune de ieşire din penitenciar pentru două zile, dar fosta conducere a ANP a respins-o, considerand că deţinutul nu îndeplineşte condiţiile”, afirmă SNPP pe pagina de Facebook.

Sursa citată menţionează că, în conformitate cu prevederile legale, permisiunile mai mari de o zi sunt aprobate de către directorul general ANP, la propunerea comisiei din penitenciar.

„După refuzul fostei conduceri ANP de acordare a unei permisiuni mai mari de o zi, comisia din Penitenciarul Bucureşti-Rahova a continuat să acorde deţinutului alte permisiuni de câte o zi până în luna august 2025, când este transmisă din nou către ANP o propunere pentru permisiune de ieşire din penitenciare pentru două zile. Din acest moment, propunerile sunt admise întrucât la conducerea ANP se afla chiar fostul director al Penitenciarului Bucureşti-Rahova. Beneficiind de «deschiderea» noii conduceri ANP, deţinutul condamnat pentru că a ucis un poliţist, iar acum aflat foarte probabil în tara natală, a beneficiat de trei permisiuni de câte două zile şi încă una de trei zile, din care a şi evadat”, afirmă SNPP.

Sindicaliştii afirnă că, exista „pe traseu” o altă propunere din partea penitenciarului pentru „nu mai puţin de 4 zile” de permisie, propunere care „ar fi fost aprobată fără doar şi poate”, dar „fostul afacerist milionar de origine turcă nu a mai avut nevoie de ea”.
 
„În loc de a se preocupa atât de mult de avizarea favorabila a permisiunilor de ieşire din penitenciar date milionarului turc, poate că Direcţia de prevenire a criminalităţii şi terorismului ar fi trebuit să obţină date pentru a preveni o evadare evident bine pusă la punct, din timp şi cu bani mulţi, cu atât mai mult cu cât deţinutul se afla în aceeaşi unitate de mulţi ani”, mai afirmă SNPP.

Sindicatul remarcă faptul că din 2023 nu i s-a mai acordat deţinutului alt tip de recompensă în afară de permisiunea de ieşire din penitenciar, desi în Instrucţiunile de acordare a recompenselor aprobate de ANP există o recomandare de diversificare a acestora aşa încât deţinuţii să beneficieze de toate tipurile de recompense.

SNPP consideră „relevant” că deţinutul nu a muncit niciodată în exteriorul penitenciarului, derulând activităţi doar la curăţenie în interior. 

Totodată, mai susţine sursa citată, deşi acesta a fost selecţionat în regimul semideschis din anul 2024 (la executarea a mai puţin de jumătate din pedeapsa pentru omor calificat), nu a fost transferat în alt penitenciar de profil, ci a fost menţinut la Penitenciarul Rahova, unitate profilată pe regim închis şi arestaţi preventiv. Potrivit SNPP, excepţie de la această regula ar fi aceea că Penitenciarul Rahova poate custodia deţinuţi din regim semideschis dacă muncesc şi aduc venituri unităţii, dar „nu era cazul evadatului”.
 
„Cu referire la afirmaţia ministrului Justiţiei că se vor face verificări la Penitenciarul Rahova, apreciem că verificările trebuie să fie făcute în special la ANP întrucât directorul general al ANP dispune conform legii cu privire la permisiunile de ieşire din penitenciar mai mari de două zile, cu atât mai mult cu cât, din informaţiile noastre, aprobarea directorului general ANP a fost dată în ciuda avizelor negative de la structurile de specialitate din subordine, cu o singură excepţie, respectiv a Direcţiei prevenirea criminalităţii şi terorismului (DPCT), care a avizat favorabil”, afirmă sursa citată.

Potrivit SNPP, verificările ar trebui „să fie orientate, aşadar, către modul în care actualul director general ANP decide acordarea permisiilor, fară a tine cont de avizele propriilor structuri coordonate de specialişti încă neintegraţi în cercul intim pe care şi l-a creat de-a lungul anilor, atât în calitate de fost director al Direcţiei prevenirea criminalităţii şi terorismului din cadrul ANP, cât şi din poziţia de fost director al Penitenciarului Bucureşti Rahova”.

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat, în legătură cu situaţia afaceristului turc evadat că acesta a mai avut 24 de astfel de permisii de ieşire din penitenciar fără să se fi întâmplat nimic până acum. 

Marinescu a explicat că, datorită comportamentului său, chiar dacă a săvârşit infracţiuni grave, acesta a beneficiat „etapizat” de trecerea la un regim de detenţie mai permisiv, cel semi-deschis, după ce a fost evaluat de către specialişti. 

Ministrul Justiţiei a avertizat că vor fi luate „cele mai ferme măsuri”, în cazul în care vor fi găsite nereguli.

Omul de afaceri turc Abdullah Atas, condamnat şi închis în Penitenciarul Rahova din 2015 pentru uciderea unui poliţist, nu a mai revenit în închisoare după permisia pe care a avut-o între 23 şi 26 ianuarie, fiind dat în urmărire naţională după ce nu a fost găsit la locuinţa sa din Voluntari. 

Potrivit Penitenciarului Bucureşti-Rahova, bărbatul, în vârstă de 45 de ani, era condamnat la 22 de ani şi 10 luni de închisoare pentru omor calificat şi îşi ispăşea pedeapsa în regim semi-deschis. 

În august 2015, Abdullah Atas l-a ucis pe un poliţist care îi făcuse semn să oprească, lovindu-l intenţionat cu maşina şi purtându-l pe capota maşinii câteva sute de metri. Ulterior, rezultatele au evidenţiat că turcul consumase alcool, având o alcoolemie de aproape 2 la mie.

Miruţă: Asumarea răspunderii pe cele două pachete de măsuri, o chestiune extrem de importantă pentru guvern. Bolojan nu a spus că e pe 29 la ora 3 sau la 4. Avem nevoie să se întâmple cât mai repede, însă trebuie să se întâmple într-un consens

Italia vrea ca Gardienii Revoluţiei să fie înscrişi pe lista organizaţiilor teroriste a Uniunii Europene