Societatea de Medicină Legală din România solicită Guvernului să includă institutele de Medicină Legală printre unităţile exceptate de la prevederile privind reducerea cheltuielilor de personal, dar şi stoparea tratamentului diferenţiat între structuri care desfăşoară aceeaşi activitate medico-legală în reţeaua naţională, arătând că serviciile medico-legale judeţene, arondate spitalelor, sunt exceptate, în timp ce IML-urile nu. ”Dacă această nedreptate nu va fi corectată rapid şi explicit, reacţia publică şi profesională va fi pe măsura gravităţii abuzului. Nu vom accepta ca medicina legală românească să fie umilită, subfinanţată şi apoi făcută vinovată pentru blocajele pe care chiar statul le produce”, arată reprezentanţii acesteia.
”Societatea de Medicină Legală din România protestează ferm, energic şi cu profundă indignare faţă de excluderea Institutelor de Medicină Legală din categoria unităţilor exceptate de la măsurile de reducere a cheltuielilor de personal prevăzute de OUG nr. 7/2026. Această decizie este nu doar nedreaptă, ci şi lipsită de orice explicaţie sau argument, de orice coerenţă administrativă şi de orice logică juridică ori funcţională”, arată reprezentanţii Societăţii, sâmbătă, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, textul ordonanţei exceptează spitalele publice, serviciile publice de ambulanţă şi centrele medicale de diagnostic şi tratament ambulatoriu, dar nu şi institutele de medicină legală, or, potrivit OG nr. 1/2000, activitatea de medicină legală este parte integrantă a asistenţei medicale, instituţiile de medicină legală sunt instituţii sanitare publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, iar acestea sunt singurele unităţi sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize şi alte lucrări medico-legale.
”Este, în esenţă, o discriminare gravă a medicinei legale faţă de orice altă specialitate medicală din sistemul public, o marginalizare instituţională a unei discipline medicale esenţiale, tratată de autorităţi ca şi cum ar fi inferioară, periferică sau dispensabilă. Prin urmare, a excepta spitalele, dar a lovi institutele de medicină legală, înseamnă a sancţiona exact zona practicienilor medici care asigură actul medico-legal efectiv, nu aparatul birocratic. Chiar din economia ordonanţei rezultă că măsura urmăreşte reducerea cheltuielilor din structurile administrative bugetare, nu amputarea activităţii medicale esenţiale. Excluderea IML-urilor contrazice tocmai această logică declarată”, scrie în comunicat.
Reprezentanţii Societăţii de Medicină Legală afirmă că, deşi institutele şi serviciile judeţene de medicină legală desfăşoară aceeaşi activitate medico-legală, iar IML-urile preiau, în mod curent, şi cazuistica de volum mare, expertizele complexe sau de nişă, precum şi responsabilitatea metodologică superioară, se generează artificial o normare distinctă şi ilogică între acestea (serviciile medico-legale judeţene, fiind arondate administrativ spitalelor, vor fi exceptate de la scăderea de 10% impusă, iar structurile de rang superior – IML, care desfăşoară implicit o activitate cel puţin similară, sunt însă cele penalizate prin reducerile impuse).
”Protestul nostru nu priveşte doar această ordonanţă. El vine după ani de subfinanţare, ignorare şi denigrare publică a specialităţii. Ministerul Sănătăţii a recunoscut oficial că tarifele actuale aprobate prin HG nr. 1609/2006 au rămas practic neschimbate din 2006, că inflaţia cumulată 2006–2025 depăşeşte 200% şi că majoritatea serviciilor medico-legale acoperă doar 10–30% din costurile efective. În acelaşi document se arată expres că această situaţie produce subfinanţare cronică, imposibilitatea acoperirii costurilor minime pentru consumabile şi reactivi, dificultăţi majore în achiziţia şi mentenanţa echipamentelor moderne, risc de blocaje în investigaţiile complexe şi vulnerabilităţi procedurale cu impact direct asupra justiţiei. A vorbi, în aceste condiţii, despre menţinerea reţelei de medicină legală exclusiv din venituri proprii, în timp ce tarifele au rămas blocate decenii întregi, nu mai este austeritate; este abandon instituţional”, au arătat aceştia.
Ei au menţionat că nu este pentru prima dată când sistemul de medicină legală semnalează public că este tratat fără consultare reală şi fără respect pentru specificul său profesional. Constant, Consiliul Superior de Medicină Legală a semnalat că anumite modificări legislative au fost promovate fără a i se solicita punctul de vedere, că ele afectează prestigiul instituţiei medico-legale şi că ignoră investiţiile şi nevoia de unitate metodologică a reţelei.
”Societatea de Medicină Legală din România afirmă fără echivoc: medicina legală nu este anexă administrativă, nu este rezervor bugetar de sacrificiu şi nu poate fi tratată ca o specialitate de rang secund. Medicina legală este un serviciu medical public esenţial şi, în acelaşi timp, un pilon indispensabil al actului de justiţie. Când slăbeşti medicina legală, nu loveşti într-o instituţie abstractă. Loveşti în aflarea adevărului, în celeritatea soluţionării dosarelor, în calitatea probatoriului, în siguranţa publică şi în încrederea cetăţeanului că statul mai funcţionează raţional”, mai scrie în comunicat.
În acest context, Societatea de Medicină Legală solicită urgent:
1. Abrogarea sau corectarea imediată a efectelor discriminatorii generate de OUG nr. 7/2026, prin includerea expresă a Institutelor de Medicină Legală între unităţile exceptate de la reducerea cheltuielilor de personal.
2. Încetarea tratamentului diferenţiat între structuri care desfăşoară aceeaşi activitate medico-legală în cadrul aceleiaşi reţele naţionale.
3. Adoptarea de urgenţă a noilor tarife medico-legale, pe baza fundamentării deja asumate oficial de Ministerul Sănătăţii.
4. Identificarea unui mecanism real de finanţare pentru dotare, reactivi, mentenanţă, digitalizare şi dezvoltarea laboratoarelor, fără împingerea integrală a poverii asupra veniturilor proprii.
5. Soluţionarea, prin dialog instituţional real, a problemelor sistemice repetat semnalate de reţea: colaborarea interinstituţională, protejarea prestigiului profesional, resursa umană, unitatea metodologică şi respectarea specificului medico-legal.
”Avertizăm autorităţile că răbdarea corpului profesional a fost împinsă la limită. Dacă această nedreptate nu va fi corectată rapid şi explicit, reacţia publică şi profesională va fi pe măsura gravităţii abuzului. Nu vom accepta ca medicina legală românească să fie umilită, subfinanţată şi apoi făcută vinovată pentru blocajele pe care chiar statul le produce. Cerem Guvernului României şi Ministerului Sănătăţii să înceteze imediat această politică incoerentă şi discriminatorie. Cerem respect pentru profesionişti, respect pentru adevărul judiciar şi respect pentru o specialitate pe care statul o invocă atunci când are nevoie de probă ştiinţifică, dar o ignoră atunci când trebuie să o protejeze”, se arată în comunicatul semnat de preşedintele Consiliului Director al Societăţii de Medicină Legală din România, prof. univ. dr. Călin Scripcaru.
