Un sondaj IMAS realizat în Republica Moldova relevă că 65% dintre cei chestionaţi nu şi-au schimbat părerea faţă de unirea cu România după afirmaţia Maiei Sandu conform căreia ar vota ”DA„ la un referendum pe această temă, în timp ce 17% spun că poziţia lor a devenit ”mai nefavorabilă”, iar 15% spun că a devenit mai favorabilă. Mai mult de o treime dintre respondenţi consideră că a fost vorba despre o opinia personală a preşedintelui R. Moldova ,iar 26% o consideră o eroare. Aproape 20% afirmă că declaraţia le-a adus speranţă şi puţin peste 20% o consideră curajoasă. Totuşi, un total de 33% vorbesc despre îngrijorare şi nemulţumire. 28% dintre cei chestionaţi afirmă că declaraţia referitoare la unire le-a schimbat în sens negativ părerea despre Maia Sandu , dublu faţă de procentul celor care spun că părerea le-a fost schimbată în sens pozitiv. 46% cred că prin această declaraţie Maia Sandu a încălcat Constituţia.
–>
La întrebarea ”Până la momentul acestei discuţii, dvs. aţi auzit despre declaraţia Maiei Sandu potrivit căreia ar vota „DA” la un eventual referendum privind unirea Republicii Moldova cu România?”, 78% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, iar 28% au declarat că nu au auzit de declaraţie.
11% o consideră o exprimare a unei opinii politice într-un cadru democratic, pentru 13% este un semnal politic intenţionat transmis de preşedintă, pentru 34% este o opinie personală a Maiei Sandu, iar pentru 26% este o declaraţie greşită/o eroare comisă de preşedinta R. Moldova.
În opinia a 18,6% dintre cei chestionaţi, a fost o strategie politică menită să distragă atenţia de la faptul că integrarea pro-europeană nu avansează. Alte explicaţii oferite au fost: pentru a-şi exprima sincer convingerile personale – 17,3%; a fost o greşeală sau o comunicare neinspirată – 16,7%; pentru a menţiona o soluţie posibilă în cazul în care Rusia avansează spre Moldova – 15%; pentru a crea o dezbatere publică pe tema unirii – 10,7%. 20% nu ştiu sau nu răspund.
Cei mai mulţi dintre subiecţi, 19,7%, spun că declaraţia Maiei Sandu le-a provocat speranţă. Ei sunt urmaţi ca procent de către cei care vorbesc despre îngrijorare (17%) şi despre nemulţumire (16%).
55% dintre cei chestionaţi afirmă că declaraţia nu le-a schimbat părerea despre preşedintele Maia Sandu, 28% spun că le-a schimbat-o în sens negativ, iar 14% spune că le-a schimbat părerea în sens pozitiv.
Pentru 65%, poziţia faţă de unirea cu România a rămas neschimbată după declaraţia Maiei Sandu, 15% au o opinie mai favorabilă, iar 17% au o opinie mai nefavorabilă.
33% consideră că declaraţia o afectează pe Maia Sandu, iar 21% spun că o ajută.
60% dintre respondenţi nu sunt de acord ca principalele persoane cu funcţie în stat (Preşedinte, Speaker, Prim-ministru) să aibă şi cetăţenia altui stat, 35% declarându-se de acord cu această situaţie.
La întrebarea ”După părerea dvs., prin această declaraţie, Maia Sandu a încălcat sau nu prevederile Constituţiei?”, 46% au răspuns afirmativ, 37% au răspuns negativ, iar 17 % nu ţtiu sau nu răspund.
O altă întrebare a fost: ”Unii consideră această declaraţie inacceptabilă în raport cu funcţia de preşedinte, alţii o consideră legitimă într-o democraţie. Dvs. cu care opinie sunteţi mai degrabă de acord?”. În opinia a 44% dintre cei chestionaţi, este inacceptabil ca un preşedinte să susţină public idei contrare statalităţii Republicii Moldova •Este o exprimare permisă de cadrul democratic şi constituţional. 37% consideră declaraţia Maiei Sandu o exprimare permisă de cadrul democratic şi constituţional.
27% dintre respondenţi se declară în favoarea iniţierii procedurilor de demitere a preşedintei prin referendum, 24% fiind favorabil protejării dreptului preşedintelui de a-şi exprima opinii politice. 9% consideră legitim ca politicienii să critice public declaraţia, 7% susţin varianta adoptării unei declaraţii oficiale de dezaprobare în Parlament, iar 24% consideră necesară solicitarea unei clarificări din partea Curţii Constituţionale.
Sondajul IMAS a fost realizat la comanda Independent News, în perioada 4 – 23 februarie, pe un eşantion de 1113 respondenţi, cu vârsta peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria, în 84 de localităţi din 12 unităţi administrativ-teritoriale. Interviurile au fost realizate la domiciliile respondenţilor de către 37 operatori din reţeaua IMAS, în limbile română şi rusă. Eroarea maximă de eşantionare este de ±3.0%.
–>
