44% dintre repondenţii din Republica Moldova şi de 60.8% în rândul moldovenilor din diaspora ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum organizat duminica viitoare, potrivit unui sondaj al companiei de cercetări sociologice Ates Research. Potrivit cercetării, există o pluralitate a susţinătorilor unirii în Republica Moldova şi o majoritate absolută printre cetăţenii Republica Moldova în diaspora iar Diaspora este considerabil mai pro-română, pro-unionistă şi mai bine informată. În cazul unui referendum pentru unire, opţiunea „Da” ar câştiga cu 55-58%.
Potrivit cercetării sociologice, la întrebarea: ”Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, aţi vota pentru sau contra unirii?” 44% dintre repondenţii din Republica Moldova au răspuns DA, 39.2% au răspuns NU, 9,4% nu ar participa şi 6,7% au răspuns Nu ştiu, nu m-am decis, în timp ce 0.8% nu au răspuns.
În diaspora moldoveană, 60,8% au răspuns DA, 24,3% au răspuns NU, 9,7% nu ar participa, 4% nu s-au decis şi 1,1% nu răspund.
În eşantionul din Republica Moldova, unde au fost chestionate 1.078 de persoane din 320 de localităţi, 37% dintre respondenţi cred că unirea cu România ar aduce mai multe avantaje, faţă de 33% de respondenţi care au spus că ar fi mai multe dezavantaje.
În diaspora, dintre cei 235 de intervievaţi, 52.1% cred că unirea Republicii Moldova cu România ar aduce mai multe avantaje. De menţionat că, peste hotare, sondajul s-a desfăşurat în 12 ţări cu cea mai mare prezenţă la alegerile parlamentare din septembrie 2025, potrivit Radio Moldova.
Printre principalele avantaje ale unirii, respondenţii au menţionat beneficii de ordin economic: pensii şi salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulaţie şi dezvoltarea economiei.
Cel mai des dezavantaj invocat a fost pierderea suveranităţii şi independenţei, cu un procent practic similar în Republica Moldova şi în diaspora, urmat de tensiuni interetnice şi ruperea legăturilor cu Rusia.
Întrebaţi în ce perioadă de timp ar putea fi realizată unirea, cel mai frecvent răspuns în rândul respondenţilor care cred în acest deziderat este „în următorii 2–4 ani”.
Cercetarea evidenţiază şi o creştere a identităţii naţionale româneşti, „a celor care se declară etnici români, vorbitori de română, care spun că românii şi moldovenii sunt acelaşi popor”.
În eşantionul din Republica Moldova, aproape 15% s-au declarat etnici români şi aproape 65% etnici moldoveni. În diasporă, proporţia celor care se declară români este dublă, de circa 32%.
În ceea ce priveşte limba vorbită, 44.2% dintre respondenţii eşantionului din Republica Moldova au menţionat româna şi 40% limba moldovenească. Spre deosebire de recensământ, cei care declară că vorbesc limba română sunt acum pe locul întâi, iar în diasporă proporţia lor este mult mai mare, de circa 72%.
Potrivit concluziilor sondajului, contrar tezelor dominante în discursul public, există o pluralitate a susţinătorilor unirii în Republica Moldova şi o majoritate absolută printre cetăţenii RM în diaspora.
De asemenea, Diaspora este considerabil mai pro-română, pro-unionistă şi mai bine informată. O campanie de informare foarte simplă are potenţialul de a spori susţinerea unirii cu alte 14 procente.
În plus, se atestă o sporire a identităţii naţionale româneşti în comparaţie cu datele oficiale, respectiv Recensământul din 2024). ”Totuşi, motivaţia economică pentru susţinerea unirii o domină pe cea identitară.
”Unirea este susţinută în proporţie de 80% de alegătorii PAS, 66% de cetăţenii cu viziuni pro-europene, dar doar 15% de minorităţile entice. În cazul unui referendum pentru unire, opţiunea „Da” ar câştiga cu 55-58%”, arată concluzia cercetării sociologice.
Sondajul a avut loc în perioada 12 – 23 martie 2026 pe 1078 respondenţi, cetăţeni din Republiva Moldova, de 18+ ani, ce locuiesc în Republica Moldova.
Metoda de colectare a datelor este telefonic – 82% din răspunsurile colectate (884), faţă-în-faţă – 16% din răspunsurile colectate (169), Online – 2% din răspunsurile colectate (24). Eroarea de eşantionare este de ±3.0% (nivel de încredere 95%, proporţia adevărată 50%).
Cercetarea s-a desfăşurat în 320 localităţi urbane şi rurale iar limba în care s-au colectat datele a fost Română –85.8% din chestionare şi Rusă – 14.2% din chestionare.
Numărul de operatori de interviu implicaţi în colectarea datelor a fost de 48 de persoane.
