Spania cere Uniunii Europene (UE) să recunoască limbile bască, catalană şi galiciană, un subiect exploziv, care incomodează o mare parte a Celor 27, abordat marţi de către miniştrii de Externe ai UE reuniţi la Bruxelles, dar care au amânat să ia o decizie şi să deschidă această ”cutie a Pandorei” din cauza lipsei unui consens, declară un diplomat european AFP.
Spania şi-a aruncat, cu toate acestea, toată greutatea politică în această bătălie, potrivit altui diplomat, la Bruxelles.
Today the EU can recognize Catalan, Basque & Galician as official languages!
+10.5M Catalan, +1M Basque & +1M Galician speakers could finally speak to the EU in their own language.
But some member states can still block it!Linguistic diversity is Europe’s strength!
— European Free Alliance (@EFAparty)
Guvernul lui Pedro Sanchez are nevoie de absolută de voturile catalanilor pentru a-şi trece proiectele de lege prin Cortes, Parlamentul spaniol.
După o precedentă tentativă a Madridului, în septembrie 2023, care nu a avut nici ea succes, s-au depus eforturi importante în vederea potolirii temefrilor multor state membre UE, puţin înclinate să deschidă ”cuta Pandorei” a limbilor regionale.
24 DE LIMBI OFICIALE
”Ceea ce este important este ca acest lucru să fie făcut într-un mod solid din punct de vedere juridic şi ca acest lucru să nu creeze un precedent”, a declarat marţi adjunta ministrului cipriot de Externe Marilena Raouna, a cărei ţară se declară cu toate acestea în favoarea cererii spaniole.
UE – în care există aproximativ 60 de limbi regionale sau minoritare – are în prezent 24 de limbi oficiale.
Acest statut implică traducerea documentelor jridice ale UE – tratate, regulamente sau acorduri internaţionale – în aceste limbi şi să fie diponibili interpreţi la summituri şi reuniuni ministeriale.
O astfel de decizie necesită o unanimitate a Celor 27, iar în prezent nu există o unanimitate.
Mulţi miniştri au insistat marţi ca discuţiile să continue şi au obţinut ca o decizie să fie amânată într-o reuniune viitoare, din cauza lipsei unui consens, potrivit unui diplomat de la Bruxelles.
Mai mulţi dintre ei şi-au multiplicat însă semnalele unei relaxări faţă de Madrid.
”Cred că diversitatea lingvistică este importantă, iar noi suntem mereu constructivi”, a subliniat ministrul finaldez de Externe Joakim Strand.
Însă nu într-atât încât ”să europenizăm un subiect naţional”, a rezumat un diplomat european.
PROBLEMA LIMBII RUSE
Mai multe state membre – inclusiv ţările baltice – se tem că, acceptând cererea spaniolă, vor fi obligate să recunoască, la rândul lor, statutul de limbă oficială unor limbi regionale folosite pe teritoriul lor.
O mare parte a populaţiei baltice vorbeşte rusa, iar ”astfel rusa ar putea deveni o limbă ofcială” a UE, ceea ce aceste ţări nu doresc, a explicat secretarul de stat sloven însărcinat cu Afaceri Europene Marko Stucin.
”Trebuie ca acest lucru să se facă respectând dreptul textelor europene. Să lucrăm împreună cu spaniolii pentru a găsi o soluţie”, a subliniat, la rândul său, ministrul francez însărcinat cu Europa Benjamin Haddad.
Serviciul Juridic al Consiliului UE, instanţa din care fac parte statele membre, a estimat că este imposibil ca cererea Spaniei să fie soluţionată fără să se schimbe tratatele europene, dezvăluie un diplomat de la Bruxelles.
Însă unele ţări apreciază că poate exista o soluţie de compromis.
Ar fi de ajuns o limitare la limbi regionale existenete de mult timp şi recunoscute deja ca limbi oficiale în Constituţiile naţionale.
În acest caz, a dat asigurări ministrul sloven, ar exista doar trei limbi eligibile – şi anume basca, catalana şi galiciana.
Iar Spania a dat întotdeauna asigurri că este pregătită să plătească cheltuielile de traducere în aceste trei limbi, a precizat el.
Nimic nu este mai puţin sigur, avertizează însă un diplomat european.
”Este vorba despre o problemă foarte serioasă, care are numeroase implicaţii juridice, iar eu cred că ar fi preferabil să o examinăm foarte, foarte atent”, a subliniat seceretarul de stat croat însărcinat cu Afacerile Europene Andreja Metelko-Zgombic.
