România pierde valul creşterii pe baza tehnologiei, din cauză că ritmul de implementare a digitalizării şi inteligenţei artificiale este printre cel mai scăzut în companii în comparaţie cu alte state UE, spun experţii în digitalizare si inteligenţă artificială, prezenţi la EnterTech 2026. Cele mai afectate sunt IMM-urile, care în acest moment au în medie o productivitate de 2-3 ori mai mică decât potenţialul real.
”România pierde valul creşterii pe baza tehnologiei, din cauză că ritmul de implementare a digitalizării şi inteligenţei artificiale este printre cel mai scăzut în companii în comparaţie cu alte state UE. Cele mai afectate sunt IMM-urile, care în acest moment au în medie o productivitate de 2-3 ori mai mică decât potenţialul real. Acestea continua să existe, dar multe vor risca să intre pe modul de supravieţuire în următorii 3-5 ani dacă nu automatizează procese de bază şi operaţiuni consumatoare de timp, bani şi alte resurse”, avertizează specialiştii reuniţi la EnterTech 2026.
Datele Eurostat confirmă decalajul, că doar aproximativ 5% dintre companiile din România folosesc soluţii de automatizare şi inteligenţă artificială, mult sub nivelul ţărilor lider din UE, unde peste 33% dintre organizaţii folosesc deja AI. Diferenţa faţă de state precum Danemarca, Finlanda sau Suedia indică o întârziere structurală, estimată de specialişti la 5–10 ani în ceea ce priveşte integrarea AI în procesele de business.
„România a rămas mult în urmă la capitolul digitalizare, deşi, paradoxal, are toate resursele necesare – tehnologii furnizate şi apreciate internaţional, oameni foarte bine pregătiţi şi una dintre cele mai bune conexiuni la Internet din lume. Provocarea nu este capacitatea de dezvoltare, nu este accesul la soluţii, ci adaptarea la noua realitate şi viteza de implementare, care rămâne scăzută. Digitalizarea este încă puţin prezentă în companii, deşi astăzi poate fi accesată rapid şi la costuri reduse. În majoritatea IMM-urilor cu care lucrăm, blocajele sunt încă de bază: raportare realizată manual în Excel, departamente care funcţionează izolat, cu vizibilitate limitată asupra datelor, iar comenzile sunt gestionate prin email, WhatsApp sau documente pe hârtie. Nu sunt probleme complexe, ci obiceiuri operaţionale care nu au fost reorganizate digital. Însă procesele de muncă trebuie automatizate pentru ca firmele să poată continua să producă – fără digitalizare, nu mai e vorba despre pierdere în faţa competiţiei, ci despre supravieţuire în viitorul foarte apropiat, în doar 3-5 ani de zile”, explică Ralph Boccalini, fondator EMGC şi Microsoft 365 Copilot Architect.
La nivelul Uniunii Europene se face tranziţia către Industry 5.0, însă România nu este încă pregătită pentru acest salt, spun specialiştii. Dacă Industria 4.0 a însemnat digitalizare, AI, IoT şi automatizare, Industry 5.0 aduce o abordare în care tehnologia şi oamenii lucrează împreună pentru rezultate mai eficiente, sustenabile şi personalizate. Conceptul este promovat în UE ca direcţie strategică pentru competitivitate şi rezilienţă, însă decalajele de digitalizare din România pot încetini adoptarea acestui model.
Având în vedere rata mică de digitalizare, aproape toate IMM-urile din România au nevoie să automatizeze procese, dar în special cele din retail, ecommerce, medical, HoReCa, turism, producţie şi servicii profesionale, unde există un consum mare de resurse, în general timp şi bani.
„Fără digitalizare, companiile pierd beneficiile Industry 5.0 şi riscă un dublu decalaj: productivitate mai scăzută şi dificultăţi în atragerea angajaţilor talentaţi. Adopţia digitală accelerează acolo unde este impusă de context — companiile IT şi cele care lucrează cu investitori străini au avansat mai rapid, deoarece standardele sunt stabilite extern. În schimb, multe IMM-uri locale, în special din producţie, servicii şi afaceri de familie, operează încă cu o structură digitală minimă, chiar dacă instrumentele sunt deja disponibile”, explică Ralph Boccalini, fondator EMGC Cloud, care implementează automatizări AI în companiile din România.
Fără inteligenţă artificială şi automatizare, IMM-urile din România înregistrează pierderi directe şi indirecte care afectează creşterea şi profitabilitatea, avertizează specialiştii. Sunt afectate de o serie de probleme, printre care:
● costuri operaţionale mai mari cu până la 30-40% din cauza proceselor manuale şi a lipsei automatizării
● productivitate scăzută, de 2-3 ori mai mică, cu timp pierdut în sarcini repetitive (facturare, raportare, suport clienţi)
● venituri ratate prin lipsa analizei datelor şi a personalizării ofertelor
● vânzări limitate, din cauza digitalizării superficiale şi a lipsei optimizării proceselor comerciale
● decizii mai lente şi mai puţin precise, bazate pe intuiţie, nu pe date
● dificultăţi în scalare, deoarece creşterea implică angajări şi costuri suplimentare
● competitivitate redusă faţă de companiile digitalizate din UE
● pierdere de oportunităţi de inovare şi parteneriate, în ecosisteme tot mai tehnologizate
„În IMM-urile care nu digitalizează, vedem frecvent costuri operaţionale mai mari cu până la 30–40%, generate de procese manuale şi erori administrative. Astăzi, AI are impact direct asupra cash-flow-ului şi veniturilor, deoarece companiile care automatizează iau decizii mai rapide, reduc pierderile şi îşi optimizează marjele. Observăm tot mai multe firme care fac optimizări fiscale, ajustează cheltuielile şi se mută din sedii fixe în spaţii flexibile sau coworking pentru a-şi controla costurile — ceea ce este absolut recomandat. Totuşi, pe lângă optimizare, companiile trebuie să investească şi în acţiuni care susţin creşterea, iar digitalizarea este una dintre ele. Nu mai este un „nice to have”, ci diferenţa dintre a rămâne în piaţă, a creşte sau, în unele cazuri, a închide business-ul”, punctează Gianina Crăciun, specialist în fiscalitate şi consultant de business, fondator Supertree Workspaces & More şi Managing Partner Adeco Advisory.
Specialiştii subliniază că digitalizarea nu înseamnă utilizarea a zeci de aplicaţii separate, ci crearea unui mediu digital coerent, în care datele companiei sunt centralizate, structurate şi uşor de accesat.
Un pachet minim de digitalizare porneşte de la consolidarea informaţiilor într-un ecosistem sigur şi de la definirea unor procese clare de colaborare, atât intern, cât şi în relaţia cu furnizorii şi clienţii. Abia în acest context soluţiile de inteligenţă artificială, precum Microsoft 365 Copilot, pot genera valoare reală, automatizând sarcini, sintetizând informaţii şi sprijinind deciziile operaţionale.
În practică, implementarea unui astfel de pachet începe, de regulă, de la aproximativ 3.000 euro, în funcţie de tipul businessului, volumul de date şi numărul de utilizatori, deoarece digitalizarea se reflectă în principal în licenţe şi configurarea mediului de lucru, nu în dezvoltări software complexe.
Specialiştii atrag atenţia că primul pas nu este achiziţia de software, ci o etapă scurtă de analiză a modului în care funcţionează compania: unde se pierd informaţiile, cum circulă datele şi cum colaborează echipele. Pe baza acestei diagnoze, licenţele pot fi activate şi procesul de consolidare a datelor poate începe rapid, fără a perturba activitatea zilnică.
Situaţia digitalizării în România, care ridică deja semne de îngrijorare pe fondul decalajului faţă de economiile europene avansate, va fi analizată la EnterTech 2026, eveniment dedicat digitalizării aplicate şi automatizării businessului, ce are loc pe 26-27 martie în Bucureşti.
Experţi în Digitalization, AI şi Securitate Cibernetică din cadrul Microsoft, EMGC şi Supertree Workspaces&More, alături de specialişti independenţi din Australia, Italia, Belgia şi România, vor dezbate impactul inteligenţei artificiale asupra productivităţii şi modului de organizare a muncii în companii. Printre intervenţiile principale se numără keynote-ul „Viitorul muncii – AI şi Microsoft Copilot pentru IMM-uri”, susţinut de Daniel Anderson, Microsoft MVP, alături de discuţii despre digitalizarea businessului şi AI în Europa şi România, securitatea cibernetică pentru AI şi rolul AI Agents în transformarea proceselor operaţionale.
