Față de anul 1990, speranța de viață a românilor a crescut cu aproximativ 7 ani, de la 69,9 la 76,4 ani. Deși progresul este notabil, România rămâne cu mult în urma statelor vest-europene. Spre comparație, în Spania speranța de viață este de 84 de ani, iar în Italia de 83,5 ani.
Diferențele sunt vizibile și în interiorul țării. Cea mai ridicată speranță de viață este în regiunea București-Ilfov – 77,6 ani. Urmează regiunile Centru și Sud-Vest Oltenia, cu aproximativ 77 de ani. Cele mai scăzute valori se înregistrează în Nord-Est (75,5 ani) și Sud-Est (75,7 ani).
Un alt indicator important este diferența de longevitate între sexe: femeile din România trăiesc, în medie, cu 7,8 ani mai mult decât bărbații – 80,4 ani față de 72,6 ani. Această diferență este explicată de specialiști prin factori precum consumul mai ridicat de tutun și alcool în rândul bărbaților.
În 2019, 30,6% dintre bărbați fumau zilnic, iar peste jumătate consumau alcool în exces. În schimb, doar 7,5% dintre femei fumau și mult mai puține aveau obiceiuri nocive legate de alcool.
Românii continuă să se confrunte cu probleme legate de accesul la servicii medicale. În 2022, 4,9% dintre cetățeni au declarat că nu au beneficiat de îngrijire medicală din cauza costurilor, distanței sau timpului de așteptare – de peste două ori mai mult decât media UE (2,2%).
În plus, cheltuielile personale pentru sănătate reprezintă 21% din totalul cheltuielilor curente ale românilor, față de o medie UE de 15%. Cele mai mari costuri sunt asociate cu medicamentele și serviciile stomatologice.
Deși România formează anual mai mulți medici și asistenți decât media UE, mulți aleg să profeseze în străinătate. În același timp, 12% din populație nu are asigurare medicală, cele mai afectate fiind grupurile vulnerabile și persoanele care lucrează în sectorul informal sau în afara țării.
Speranța de viață rămâne un indicator esențial pentru sănătatea publică, dar și un semnal de alarmă pentru autorități. Deși România a făcut progrese, inegalitățile regionale, lipsa accesului echitabil la servicii medicale și factorii de risc comportamentali continuă să tragă țara înapoi.
