Instituţia monetară „urmăreşte îndeaproape situaţia şi este întotdeauna pregătită să intervină” şi să utilizeze „instrumentele de care dispune”, a declarat Christine Lagarde la Varşovia, pe marginea unei reuniuni informale a miniştrilor de Finanţe din zona euro, fără a da mai multe detalii.
Declaraţiile lui Christine Lagarde vin la mai puţin de o săptămână de următoarea reuniune de politică monetară de la BCE, în timp ce pe fundal pieţele bursiere sunt în scădere şi dolarul continuă să se deprecieze în raport cu moneda euro. Motivul, anunţul Beijingului referitor la o nouă majorare a tarifelor vamale pentru produsele provenite din SUA, o dovadă a escaladării tensiunilor între primele două economii ale lumii.
Tensiunile comerciale suplimentare ar putea antrena turbulenţe puternice pe pieţele de obligaţiuni, acţiuni şi pieţele valutare, cu riscul destabilizării sistemului financiar din zona euro.
„Deocamdată nu vedem niciun semn de probleme de lichiditate pe piaţă”, a ţinut să precizeze Claudia Buch, preşedintele organismului de supervizare bancară din cadrul BCE, într-un interviu acordat vineri Bloomberg.
Un război comercial ar frâna exporturile şi creşterea economică, ceea ce ar obliga BCE să îşi ajusteze politica monetară pentru a spijini economia. Volatilitatea de pe piaţă ar diminua şi eficienţa deciziilor de politică monetară ale BCE, dacă de exemplu dobânzile reduse nu s-ar repercuta corect asupra împrumuturilor acordate companiilor sau gospodăriilor.
În primii 20 de ani de la înfiinţare, BCE a trebuit să recurgă la un întreg arsenal de măsuri pentru a calma mai multe crize.
Între 2010 şi 2012, mai multe ţări din zona euro (Grecia, Portugalia, Spania, Italia) s-au confruntat cu costuri foarte mari la împrumuturi, ceea ce ameninţa stabilitatea zonei euro. În 2012, preşedintele de atunci al BCE, italianul Mario Draghi, a pronunţat celebra expresie ”Whatever it takes” (Orice va fi nevoie – n. r.) pentru a salva euro prin achiziţii potenţial nelimitate de datorii, la care până la urmă nu a recurs.
După izbucnirea pandemiei de Covid-19, instituţia cu sediul la Frankfurt a lansat un program de urgenţă denumit PEPP, acronimul de la Pandemic Emergency Purchase Programme, constând în achiziţii de datorii în valoare de 1.850 de miliarde de euro, pentru a susţine statele şi companiile.
Ulterior, în contextul creşterii rapide a dobânzilor şi tensiunilor cu privire la datorii, dar şi al unei inflaţii record, legat de invazia rusească din Ucraina, BCE a creat un nou instrument pentru a interveni dacă diferenţele de dobândă între ţările membre ale zonei euro ar deveni prea mari.
