În două săptămâni, două persoane au murit în Minneapolis fiind împuşcate de ICE, poliţia federală americană pentru imigraţie. Oraşul, prin demografia şi istoria sa economică zbuciumată, este un simbol al problemelor sociale ale ţării, relatează BFMTV.
Haosul continuă să domnească pe străzile din Minneapolis. Sâmbătă, 24 ianuarie, Alex Pretti, un american în vârstă de 37 de ani, a fost împuşcat de mai multe ori de agenţii federali. Mai multe videoclipuri postate pe reţelele sociale arată arestarea sa brutală, cu şase poliţişti peste el, până când unul dintre ei a tras asupra lui.
Deşi guvernul s-a grăbit să vorbească despre „legitimă apărare”, mulţi consideră că bărbatul, un asistent medical de terapie intensivă fără probleme cu legea, a fost ucis cu sânge rece. La două săptămâni după moartea lui Renee Good, o femeie de 37 de ani, în circumstanţe similare, protestele violente au reizbucnit, forţând autorităţile să facă apel la calm.
„Donald Trump vizează oraşele şi statele democrate pentru a crea haos şi a declara starea de insurecţie care ar permite anularea alegerilor”, a declarat la BFMTV Fred Hoffman, purtătorul de cuvânt al Democrats abroad France.
Situat în Minnesota, statul de frontieră cu Canada din nordul Statelor Unite, oraşul Minneapolis cristalizează tensiunile legate de politica în materie de imigraţie a administraţiei Trump, care îşi desfăşoară masiv poliţia de imigrare, faimoasa ICE, a cărei misiune este de a aresta imigranţii ilegali – uneori, chiar şi prin folosirea violenţei într-o regiune fondată şi marcată de cetăţeni străini.
Înainte de colonizarea europeană, teritoriul, legat de tribul amerindian al Sioux, a fost explorat mai întâi de Franţa, apoi cedat Spaniei, înainte de a fi integrat în Statele Unite după vânzarea Louisianei, la începutul secolului al XIX-lea. Oraşul s-a dezvoltat datorită industriei cerealelor, graţie poziţiei sale la confluenţa râurilor Minnesota şi Mississippi.
De atunci, Minneapolis a fost un teritoriu primitor pentru populaţii venite din Germania şi Scandinavia. Astfel, aproximativ 300.000 de suedezi s-au stabilit aici între 1845 şi 1930, profitând de oportunităţile de achiziţie de terenuri într-o perioadă în care în Suedia erau greu de achiziţionat, după cum relatează Minnesota Historical Society.
COMUNITATEA SOMALEZĂ
Demografia statului a continuat să se diversifice, odată cu sosirea unor grupuri din Polonia, Rusia, dar şi din Vietnam, cu refugiaţi de război, şi, din motive neclare, din Somalia. Astfel, cartierul Cedar-Riverside, din centrul oraşului, este chiar supranumit „micul Mogadishu”, referinţă la capitala somaleză. Aceasta din urmă este oraşul natal al Ilhan Omar, reprezentantă democrată în Congresul federal, din 2016, al celui de-al 5-lea district electoral din Minnesota, care cuprinde întreg oraşul Minneapolis.
Ilhan Omar este ţinta constantă a remarcilor lui Donald Trump, care afirmă că ea „urăşte” America şi că „ar trebui să fie în închisoare”. Aceasta a apărat comunităţile străine din Minneapolis şi a denunţat „ocupaţia” şi acţiunile „teroriste” ale guvernului republican.
Conform statisticilor recensământului din perioada 2019-2023, capitala statului Minnesota găzduieşte 18,3% persoane de culoare, o proporţie superioară restului Statelor Unite, care este de 12,1%.
MOARTEA LUI GEORGE FLOYD
Oraşul Minneapolis are o istorie tumultuoasă din punct de vedere economic şi social. Victimă a corupţiei şi a crimelor mafiote în timpul Marii Depresiuni, a suferit o creştere semnificativă a criminalităţii în anii 1990.
De altfel, aici a luat naştere Native Mob, una dintre cele mai violente bande din Statele Unite, aliată cu celebrii Bloods din Los Angeles. Minneapolis ajunsese să fie numit în presă „Murderapolis” (joc de cuvinte cu „murder”, crimă – n.r.), cu o rată a criminalităţii pe cap de locuitor mai mare decât cea din New York.
Cu 426.000 de locuitori, oraşul se află pe locul 46 în clasamentul celor mai mari municipalităţi din ţară, dar a devenit emblematic din cauza unor cazuri grave. În mai 2020, un cetăţean afro-american în vârstă de 46 de ani, George Floyd, a murit asfixiat sub genunchiul unui poliţist alb. Această dramă a provocat o revoltă masivă a populaţiei, punând Minneapolis într-o stare de cvasi-insurecţie, reunind zeci de milioane de americani sub sloganul „Black Lives Matter”.
Într-o altă tragedie răsunătoare, preşedinta Camerei Reprezentanţilor din Minnesota, Melissa Hortman, a fost asasinată pe 14 iunie împreună cu soţul ei, în propria locuinţă. Principalul suspect, Vance Boelter, ar fi acţionat ca oponent al dreptului la avort, pe care soţia sa, în vârstă de 55 de ani, îl apăra cu fervoare.
O ŢINTĂ PENTRU DONALD TRUMP
Donald Trump a făcut din Minneapolis ţinta poliţiei sale în materie de imigrare, ICE. El a lansat operaţiunea „Metro Surge”, trimiţând peste 3.000 de agenţi federali, adică un efectiv de trei ori mai mare decât efectivul tuturor departamentelor de poliţie, după un caz de deturnare de fonduri publice care a afectat comunitatea somaleză din Minnesota.
Vicepreşedintele JD Vance a insistat: „Ceea ce se întâmplă în Minnesota arată, la scară mică, ce înseamnă frauda legată de imigraţie în sistemul nostru”.
Administraţia a luat decizia, în perioada sărbătorilor de sfârşit de an, de a îngheţa finanţarea destinată îngrijirii copiilor în stat. Donald Trump a criticat atunci Somalia, „poate cea mai rea şi cea mai coruptă ţară de pe pământ”.
Prezenţa masivă a ICE ar fi permis „arestarea a 2.500 de infractori ilegali în Minnesota de la începutul operaţiunii desfăşurate împreună cu Departamentul Securităţii Interne”, potrivit directorului său Todd M. Lyons, citat într-un comunicat publicat pe site-ul DHS. „Arestăm cei mai periculoşi infractori şi, pe măsură ce aceste cazuri ne sunt prezentate, constatăm că un număr important dintre străinii pe care îi arestăm, pe lângă faptul că au un trecut criminal încărcat în Statele Unite şi în străinătate, fac parte din bande periculoase care terorizează comunităţile din întreaga ţară”, a adăugat el.
CLIMAT DE TEROARE
Sentimentele de neîncredere şi frică s-au instalat astfel în rândul populaţiei. „Sunt peste tot. Nu există niciun loc sigur pentru noi”, se plânge Catherine, forţată să se refugieze în casa ei pentru a evita o razie a ICE, a relatat The Economist.
Locuitorii, care au ales la fiecare scrutin municipal din ultimii 50 de ani un primar democrat, încearcă să fie solidari cu concetăţenii lor originari din străinătate. Livrarea de mese la domiciliu, fluiere pentru a avertiza prezenţa agenţilor, înregistrarea video a fiecărei acţiuni a forţelor de ordine – tehnicile sunt numeroase, dar nu împiedică violenţa. Astfel, moartea lui Renee Good, o femeie de 37 de ani împuşcată de un poliţist ICE în timp ce încerca să plece cu maşina, a aprins spiritele în comunităţile locale.
Guvernul îşi asumă operaţiunile şi chiar îşi intensifică patrulele. Dar s-a confruntat cu furia a zeci de mii de oameni care au protestat în stradă faţă de arestarea lui Liam Conejo Ramos, un copil de 5 ani, al cărui tată, aflat ilegal pe teritoriul american, era vizat de ICE.
Departamentul pentru Securitate Internă a asigurat că a recuperat copilul „abandonat” pentru a nu muri de frig, Minnesota fiind afectată de temperaturi care ating uneori -25 °C.
Moartea lui Alex Pretti, sâmbătă, poate fi astfel văzută ca o consecinţă a libertăţilor acordate agenţilor ICE.
„Este foarte dificil pentru un cetăţean american să atace legal ICE, având în vedere că toţi agenţii federali sunt protejaţi de recursurile legale (…) ştiind că statul federal are puterea de a opri anchetele”, chiar şi în cazul unui recurs din partea statului Minnesota, explică doctorul în civilizaţie americană Jérôme Viala-Gaudefroy.
Guvernatorul Tim Walz a insistat, în timpul unei conferinţe de presă: „Nu ne putem baza pe statul federal pentru a conduce ancheta”.
Apelul primarului Jacob Frey către Donald Trump pentru a „opri” operaţiunile ICE şi a „restabili pacea” nu ar urma să primească un răspuns favorabil. Pe platforma sa Truth Social, şeful statului i-a acuzat pe primar şi pe guvernator că „incită la insurecţie cu retorica lor pompoasă, periculoasă şi arogantă”, împiedicând poliţia de imigrare să „îşi facă treaba”.
