Statele europene sunt divizate cu privire la participarea UE la reuniunea inaugurală a „Consiliului pentru Pace” al lui Trump

Statele europene au exprimat păreri diferite, miercuri, cu privire la participarea unui responsabil al UE la reuniunea inaugurală a „Consiliului pentru Pace” al lui Donald Trump, care are loc joi, la Washington, relatează AFP.

Comisarul european Dubravka Suica, care se ocupă de Mediterana, se duce joi la Washington pentru această reuniune, deşi UE nu a aderat la „Consiliul pentru Pace” al lui Trump. Comisia Europeană a explicat că doreşte să facă cunoscută poziţia europeană cu privire la „partea specifică dedicată Gazei”.

Dar această deplasare a fost primită cu răceală de unele ţări ale Uniunii Europene, în special de Franţa, care a condus, miercuri, „revolta” în cadrul unei reuniuni între ambasadorii UE care a avut loc la Bruxelles, potrivit diplomaţilor europeni.

Susţinută de Spania, Belgia şi Irlanda, Franţa a subliniat că executivul european nu a primit mandat din partea statelor europene pentru a participa la această reuniune, considerând că demersul este ilegal în conformitate cu tratatele UE.

Parisul s-a arătat, de asemenea, îngrijorat de faptul că acest „Consiliu pentru Pace” ar putea concura cu Naţiunile Unite şi ar putea slăbi normele dreptului internaţional.

În schimb, două state europene au prevăzut să participe la această instanţă: Ungaria lui Viktor Orban, aliat declarat al lui Donald Trump, şi Bulgaria.

Şi alte ţări vor trimite reprezentanţi la această reuniune inaugurală, în special Italia, cu prezenţa ministrului său de externe, Antonio Tajani, dar şi România care va fi reprezentată de preşedintele Nicuşor Dan.

„Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump a fost conceput pentru a pune capăt războiului din Fâşia Gaza, dar carta sa îi atribuie un obiectiv mult mai larg, acela de a rezolva conflictele armate din lume.

Membrii permanenţi ai „Consiliului pentru pace” trebuie să plătească 1 miliard de dolari pentru a adera, ceea ce stârneşte critici potrivit cărora consiliul ar putea deveni o versiune „plătită” a Consiliului de Securitate al ONU.

Comisia Europeană, anunţând că o trimite pe Dubravka Suica în calitate de „observator”, a subliniat că UE nu este membră a acestui „Consiliu pentru Pace” şi şi-a exprimat rezervele cu privire la „guvernanţa” acestui organism şi „compatibilitatea sa cu Carta Naţiunilor Unite”.

Miruţă afirmă că este ”prea mult” că s-a ajuns la propunerea de a tăia norma de hrană a militarilor: Şi-au dat seama că n-au loc în haină şi atunci au trebuit să taie din altă parte / Eu nu puteam să-mi pun semnătura pe ceva ce nu s-a eliminat din 1864

Radu Miruţă: Şi la Ministerul Apărării sunt presiuni / Gravitează un interes financiar în jurul acestei situaţii, pe fenta căreia, dacă am pleca, Armata română ar pierde poate şi ultimul jeton de a putea să îşi dezmorţească un pic înzestrarea