Într-un moment de criză bugetară acută, în care Guvernul solicită populației să accepte măsuri dure de austeritate – înghețări salariale, reducerea aparatului bugetar și creșteri de taxe –, o companie strategică din industria de apărare a decis majorarea indemnizațiilor conducerii cu peste 1.000%. Este vorba despre Fabrica de Pulberi Făgăraș, aflată în subordinea Ministerului Economiei.
Conform documentelor interne consultate de presă, Consiliul de Administrație al companiei a votat în aprilie 2025 creșterea indemnizației lunare brute pentru cei trei membri de la 1.680 lei la 19.000 lei – o majorare de 11,2 ori, echivalentul a aproape 4.000 euro net pe lună. Decizia a fost luată la doar două luni după începerea mandatului, fără informare publică prealabilă și fără o justificare oficială privind performanțele sau necesitatea creșterii.
Contradicție totală cu mesajul Guvernului
Această măsură vine în contradicție directă cu discursul autorităților centrale, care insistă, în negocierile cu Bruxelles-ul, pe necesitatea unei „discipline fiscale exemplare” pentru reducerea deficitului bugetar – estimat în 2025 la peste 6% din PIB.
Ministerul Economiei, sub autoritatea căruia funcționează Fabrica de Pulberi, nu a emis până acum un punct de vedere oficial. Însă surse din minister au declarat sub protecția anonimatului că „nu au fost informați în prealabil” de conducerea fabricii cu privire la aceste creșteri și că „este posibilă o intervenție pentru reevaluarea deciziei”.
Consiliul de Administrație s-a autopremiat cu 19.000 lei/lună, în plină criză fiscală. Fără performanțe, fără transparență.
Fabrica de Pulberi Făgăraș este una dintre cele mai vechi entități din industria națională de apărare, specializată în producția de explozivi și muniție. În ultimii ani, însă, compania a funcționat aproape exclusiv cu sprijin de la bugetul de stat: peste 30 milioane lei au fost acordați între 2022 și 2024 pentru retehnologizare și capital de lucru.
În ciuda acestor injecții financiare, performanțele economice sunt modeste: pierderi de peste 3 milioane lei în 2024, iar gradul de execuție al investițiilor a fost de doar 52%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Legislația actuală permite membrilor Consiliilor de Administrație din companiile cu capital majoritar de stat să primească până la 25% din venitul brut lunar al directorului general. În practică, însă, acest plafon permite ca indemnizațiile lunare să ajungă chiar și la 25.000 lei, fără a încălca litera legii – dar cu ignorarea completă a principiului responsabilității financiare.
În cazul de față, fabrica a aprobat o sumă de 19.000 lei/lună pentru fiecare membru al CA, în absența unor criterii clare de performanță sau a unui plan public de eficientizare.
Reacții politice și cereri de anchetă
Situația a fost deja semnalată în Parlament. Deputatul Andrei Mihai, membru în Comisia pentru Buget-Finanțe, a cerut audierea conducerii fabricii și a oficialilor din Ministerul Economiei: „Este revoltător ca într-o companie care înregistrează pierderi, într-o perioadă în care cetățenii sunt chemați la sacrificii, să vedem astfel de auto-premieri sfidătoare. Vom solicita documentele care au stat la baza deciziei și o analiză privind oportunitatea acestei măsuri.”, potrivit Redacția.ro, care citează G4Media.
De asemenea, lideri sindicali din industria de apărare au acuzat „o dublă măsură” în gestionarea companiilor de stat: în timp ce salariații de rând se confruntă cu întârzieri salariale și lipsă de investiții, conducerea beneficiază de „privilegii salariale exagerate, fără transparență sau merit”.
Simptomul unei boli sistemice
Decizia de la Făgăraș este doar un exemplu dintr-o problemă mai largă: în lipsa unor criterii clare de performanță, companiile de stat continuă să fie percepute drept centre de recompensare politică, mai degrabă decât unități productive.
În timp ce Guvernul negociază cu Comisia Europeană implementarea unui nou pachet de măsuri fiscale – printre care creșterea TVA și scăderea cheltuielilor cu personalul bugetar –, astfel de decizii riscă să compromită credibilitatea eforturilor de reformă și să amplifice neîncrederea publică.
