România ar putea scapa de perspectiva negativă a ratingului de ţară începând de la jumătatea anului următor, o consecinţă a măsurilor de consolidare luate în ultimele luni, a transmis Ştefan Nanu, Director General al Trezoreriei Statului, Ministerul Finanţelor, prezent la Profit Financial.forum Ediţia a VIII-a. Potrivit acestuia, dobânzile, care au ajuns la un nivel ridicat în contextul deficitelor bugetare ridicate din ultimii ani, sunt pe un trend de corectare, iar Finanţele vor pune o presiune suplimentară pe dobânzi în noiembrie şi decembrie, cu emisiuni nete negative, adică împrumuturi mai mici comparativ cu plăţile făcute către investitori în contul datoriei care ajunge la scadenţă.
Perspectiva ratingului suveran al României a fost modificată de la stabilă la negativă pe final de 2024 şi început de 2025, de către toate marile agenţii de rating, după ce Guvernul a încheiat anul 2024 cu un deficit ESA de 9,3%, cel mai ridicat din UE, deşi începuse anul cu o ţintă de 5% din PIB. Astfel, S&P a coborât perspectiva la negativă în ianuarie 2025, Fitch în decembrie 2024, iar Moody’s în martie 2025.
În această vară, România a fost foarte aproape de a-şi pierde ratingul suveran recomandat pentru investiţii, categorie unde se află de mai mult timp pe ultima treaptă. O retrogradare în categoria junk (nerecomandată investitorilor) ar fi reprezentat o lovitură puternică, inclusiv în ce priveşte dobânzile. Agenţiile de rating au menţinut pentru moment evaluările actuale, după ce noul guvern, condus de Ilie Bolojan, a luat măsuri dure de stabilizare a finanţelor statului, inclusiv creşterile de taxe din luna iulie.
“Încep să vină şi roadele tuturor măsurilor care s-au luat în ultimele câteva luni. E inevitabil că o să avem acest trend dacă ne menţinem pe linia asta. Am avut confirmări de rating, avem nişte măsuri care ne înscriu clar pe o ajustare fiscală. Sunt clare nişte obiective de a reduce destul de semnificativ deficitul în anul următor, spre 6%. E un sentiment foarte bun în piaţă, discutăm cu toţi investitorii pe orice instrument de datorie pe care l-am emis în ultimul timp de la euroobligaţiuni, la plasamente private, titluri de stat pentru populaţie, e o cerere foarte mare, ceea ce confirmă aşteptările piaţei că dobânzile se vor duce în jos. Atât timp cât ne menţinem şi cred că o să ne menţinem pe linia asta, vor veni clar şi nu doar confirmări din partea agenţilor de rating, dar sper să scăpăm de acea perspectivă negativă la începutul anului viitor.
Automat ne-a complicat trendul ăsta, spike-ul ăsta de inflaţie, care vine şi el tot din măsuri, dar măsurile erau inevitabil, trebuiau luate. Spike-ul ăsta de inflaţie va trece undeva la începutul anului viitor. În momentul respectiv, partea a doua anului viitor, sunt şi mai multe şi mai mari premise de a vedea reduceri de dobânzi”, a spus Nanu.
România a avut o perioadă dificilă începând din noiembrie anul trecut până prin luna mai 2025, cu dobânzi care nu se justificau pentru situaţia şi fundamentele României, a spus directorul Trezoreriei.
Ministerul Finanţelor intenţionează să împrumute în noiembrie şi decembrie sume mai mici faţă de ce plăteşte în contul datoriei ajunse la scadenţă. Această creştere de lichiditate la investitori mari şi bănci, va pune o presiune suplimentară pentru scăderea dobânzilor la care se împrumută statul.
“Strategia noastră este să fim foarte prudenţi şi ne-am prefinanţat. Iar în momentul de faţă şi faptul că nu punem o ofertă prea mare pe piaţă şi nu o să o facem la aşteptările pieţei noiembrie şi decembrie, vom avea o emisiune negativă, practic, o emisiune netă negativă în ultimile două luni. Şi asta va pune presiune şi mai mare pe dobânzi. Deci, lucrurile cred că o să meargă şi mai bine în perioada următoare. Presiunea pe dobânzi e necesară a fi pusă. Deja, o cheltuială importantă în bugetul de stat este cea cu dobânzile”, a explicat Nanu.
Pentru acest an, estimarea Ministerului Finanţelor pe cheltuieli cu dobânzile este de 54 miliarde de lei, faţă de 36,2 miliarde lei anul trecut.
“Suntem cam pe la 54 de miliarde de lei. Şi, normal, dobânzile, ca şi sumă absolută, cresc, pentru că creşte stocul datoriei. Deci cu stocul datoriei, pe măsură ce avem deficite, normal că în valoare absolută dobânzile cresc, iar dacă PIB-ul nu creşte şi el corespunzător, dobânzile ca aport în PIB cresc. Ne aşteptăm să crească dobânzile ca aport în PIB peste 3% în anii următorii. Cum şi datoria ca aport în PIB va sări de 60%. Asta este ceea ce am discutat şi cu Comisia Europeană. Ceea ce e important este ca pe un orizont de timp mediu să ajungem la surplus primar. Dacă ajungem la surplus primar, atunci începem să ne întoarcem să reversăm situaţia. Până n-ajungem la surplus primar, nu putem să reversăm, decât cu nişte creşteri economice spectaculoase. Deci, practic, acest plan pe termen mediu ne este necesar. Nu e o chestie că ne-o impune Comisia Europeană. Dacă vrem să ajungem să ducem dobânzile în jos şi rata datoriei în jos, trebuie să ajungem la surplus primar. Bineînţeles, dacă se uită la deficitul bugetar de anul ăsta, 8,4% nu e un achievement vis-a-vis de 9,3%. Dar, la fel, dacă scazi din acest 8,4% cât înseamnă dobânzile, care sunt undeva la 2,8%, ajungi, practic, la un deficit primar mult mai mic decât ăla de anul trecut. Şi, la fel, se va menţine şi în perioada următoare. Deci, asta e ideea, să se diminueze deficitul primar până când începe, de fapt, să se transforme într-un surplus”, a declarat Nanu.
