Victoria Stoiciu, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a subliniat, miercuri, la o masă rotundă organizată la Palatul Parlamentului pe tema consumului de droguri în rândul tinerilor, rolul central al Guvernului în adoptarea unor politici eficiente de prevenţie, dar şi de reorganizare a Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).
Ea a participat la conferinţa cu tema „Prevenţia consumului de droguri: responsabilitatea comună a instituţiilor publice şi societăţii civile”, organizată de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, în parteneriat cu Asociaţia Lex Ferenda şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei.
„Consumul de droguri este o problemă de sănătate publică, care trebuie tratat şi adresat ca atare (…). Prevenţia, ca să fie eficientă, nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie permanentă (…). Partea de prevenţie trebuie să facă parte din curriculumul şcolar, eventual dintr-o materie care să se cheme educaţie pentru sănătate şi trebuie să fie o constantă şi un element fundamental în pregătirea şi formarea elevilor şi a copiilor, pentru că doar aşa putem să ne apărăm eficient (…). Este necesar să regândim şi să reorganizăm structura ANA. Partea de asistenţă integrată a consumatorilor trebuie să meargă în subordinea Ministerului Sănătăţii, este un proiect la care lucrăm în momentul de faţă. Nu e niciun fel de critică la adresa ANA, au făcut o treabă extraordinară, dar prevenţia nu poate fi făcută de către MAI şi partea medicală nu poate fi făcută de către MAI, ea trebuie să meargă acolo unde este locul ei, la Sănătate. De asemenea, avem o foarte mare lipsă în România în ceea ce priveşte tratamentul pentru minorii cu adicţii (…). Este nevoie să investim şi să creăm centre de tratament pentru minori şi nu doar centre de dezintoxicare, ci centre care să acorde asistenţă pe tot procesul, pentru că e nevoie şi de tratament post-cură şi de tratamente substitutive”, a transmis Stoiciu.
La rândul său, Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, s-a referit la o ordonanţă de modificare a Legii sănătăţii mintale, care să permită organizarea de centre de reabilitare, dar şi la dezincriminarea dependenţei de droguri.
„Ministerul Sănătăţii, pe lângă puţinele unităţi care există în prezent pentru reabilitare şi tratament a consumatorului de droguri, a pregătit deja o ordonanţă de modificare a Legii sănătăţii mintale, care să permită organizarea de astfel de centre de reabilitare, fie pe lângă anumite spitale de psihiatrie care au dotarea necesară, cât şi pe lângă alte tipuri de spitale, chiar spitale generale, şi care să ofere acestor pacienţi, pe lângă tratamentul şi urmărirea post-cură din punct de vedere medical, să ofere şi consiliere psihologică, activităţi sportive, lucrative, în încercarea de reintegrare a acestor consumatori (….). Prevenţia trebuie să o facem plecând de la un principiu esenţial, şi anume dezincriminarea dependenţei (…). Dependenţa este o boală şi trebuie să regândim mentalitatea încercând să nu mai discriminăm aceste persoane. Prin dezincriminare vom aduce la reabilitare mult mai multe persoane, vom putea crea nişte trasee ale dependentului, să spunem unde să se adreseze, să nu mai aibă nicio temere să se adreseze şi, în acelaşi timp, cred că vom putea avea şi o componentă socială, pentru că această boală este, întâi de toate, socială şi după aceea devine o problemă de sănătate”, a precizat Pistol.
În intervenţia sa, Radu Ţincu, medic primar Terapie Intensivă la Spitalul Floreasca, a explicat că dependenţa de droguri reprezintă „o boală şi nu un defect moral”, iar preocupant şi îngrijorător este scăderea vârstei de consum la 12 – 13 ani, când sistemul nervos nu şi-a încheiat dezvoltarea, cu afectarea pe termen mediu şi lung a capacităţilor intelectuale, a celei de atenţie, a gândirii şi memoriei.
„Adicţia reprezintă o boală şi nu un defect moral. De multe ori, în practica de spital identific o temere în a recunoaşte că ai o dependenţă şi acest lucru derivă din stigmatizarea socială la care eşti expus. Stigmatizarea nu face decât să agraveze fenomenul adicţiei, nu face decât să îi excludă social pe cei care suferă de o astfel de patologie adictivă (…). Ceea ce ar trebui să ne preocupe şi să ne îngrijoreze este efectul pe termen mediu şi lung, pentru că debutul consumului din perioada adolescenţei, aşa cum reiese din raportul Agenţiei Naţionale Antidrog, o vârstă de consum de la 12 – 13 ani, când sistemul nervos central nu şi-a încheiat dezvoltarea, duce la efecte pe termen mediu şi lung, unele dintre ele greu de cuantificat. Vorbim de tulburări neuro – cognitive, cu afectarea capacităţilor intelectuale, a capacităţii de atenţie, gândire şi memorie. Sunt studii care ne arată că tinerii care consumă astfel de substanţe vor dezvolta tulburări de comportament, iar incidenţa bolilor psihiatrice la vârsta adultă este cu atât mai intensă în rândul consumatorilor de substanţe psihoactive de abuz”, a evidenţiat Ţincu.
În prezent, potrivit acestuia, dependenţa de substanţe psihoactive depăşeşte aria medicală şi este un fenomen social, societatea va fi afectată la un moment dat în funcţionalitatea ei, printr-un cumul de indivizi care dezvoltă tulburări de comportament sau tulburări psihiatrice şi acest lucru în mod evident va crea anumite disfuncţionalităţi sociale.
El a dat ca exemplu un tânăr care se află internat în spital şi care a făcut stop cardiac din cauza unei supradoze de cocaină.
„Vă dau cazul unui tânăr de 41 de ani, internat încă în spital, care după o supradoză de cocaină a făcut stop cardiac. Ceea ce arată că această idee a faptului că unele droguri sunt mai uşoare, altele sunt mai periculoase, a faptului că unele dau sau nu dependenţă, este un mit. Iată că cocaina, care este considerată drogul bogaţilor, a realizat o complicaţie extrem de gravă, care a fost stopul cardiac. Acest tânăr, cel mai probabil, va rămâne cu sechele neurologice extrem de importante în urma privării de oxigen a creierului, dacă va supravieţui. De aceea, trebuie să pornim întotdeauna de la acest principiu toxicologic: orice substanţă de poate ucide dacă este introdusă într-o doză suficient de mare”, a adăugat medicul Radu Ţincu.
Senatorul Costel Vicol, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, a subliniat necesitatea unei reforme legislative care să trateze consumul de droguri ca o problemă de sănătate publică, susţinând că „o abordare centrată pe prevenţie şi tratament este mai eficientă pe termen lung decât represiunea. Boala nu trebuie tratată ca infracţiune”.
Acesta a pledat pentru un echilibru între măsurile punitive împotriva traficanţilor şi sprijinul pentru persoanele afectate, prin suport medical şi psihologic.
La eveniment au mai participat reprezentanţi din instituţiile statului, organizaţii non-guvernamentale şi lideri religioşi pentru a discuta modalităţi de prevenire a consumului de droguri şi a dependenţei în România. AGERPRES/(A, AS – autor: Sorinel Peneş, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
