Strada Armenească Pop-Up: All That Jazz – un eveniment ce aduce în prim-plan moştenirea culturală a comunităţii armene din România şi din diaspora, cu un focus special pe contribuţia esenţială a jazzmanilor armeni la conturarea scenei româneşti de jazz, va avea loc în weekendul 24-25 mai, anunţă organizatorii.
Cartierul Armenesc devine, pentru două zile, scenă deschisă pentru sunet, poveste şi identitate. Strada Armenească Pop-Up este o extensie vibrantă a universului festivalier creat de Uniunea Armenilor, un format capsulă, mai intim, ca o primitoare sufragerie armenească, a cărui primă ediţie explorează jazzul ca limbaj al libertăţii, al apartenenţei şi al dialogului intercultural.
Evenimentul vine ca un prolog ce pregăteşte publicul pentru cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Strada Armenească, ce va avea loc în Grădina Botanică din Bucureşti, pe 1, 2 şi 3 august.
Pe parcursul celor două zile, Cartierul Armenesc se transformă în spaţiu de festival: cu concerte live, DJ seturi, expoziţii, tururi ghidate, discuţii, gastronomie tradiţională, cafea armenească, târg meşteşugăresc cu invitaţi din Erevan, activităţi pentru copii – toate în spiritul întâlnirii dintre tradiţie şi inovaţie într-unul dintre cartierele istorice ale Bucureştiului.
Intrarea la eveniment este liberă.
Artiştii de pe scena evenimentului: jazz, identitate şi fuziuni sonore
Prima ediţie are ca temă jazzul – ca limbaj al libertăţii şi al dialogului intercultural – şi reuneşte artişti din Armenia, România, Franţa şi diaspora, într-un program muzical variat:
Harry Tavitian & Cserey Csaba: Pianistul Harry Tavitian este una dintre figurile legendare ale jazzului românesc, cunoscut pentru modul în care îmbină avangarda cu blues-ul arhaic şi folclorul balcanic şi caucazian. În duo cu percuţionistul Cserey Csaba – un muzician de o imaginaţie scenică debordantă şi o sensibilitate rară – vor oferi un concert hipnotic, cu improvizaţii vibrante şi dialoguri sonore profunde. Tavitian, care se defineşte ca „armean prin naştere, român prin adopţie”, explorează prin muzica sa punţile dintre cele două culturi.
Karin Sarkisjan Armenia Project (Armenia/Slovacia): Născută la Erevan şi stabilită în Slovacia, Karin Sarkisjan este una dintre vocile cele mai rafinate ale jazzului est-european contemporan. Combinând un stil vocal distinct cu o tehnică pianistică strălucitoare, Karin reinterpretează cântece tradiţionale, idiş şi klezmer, dar şi compoziţii proprii. A colaborat cu ansambluri precum Balkanansambel, Bashavel şi Preßburger Klezmer Band, şi a fost aplaudată la festivaluri de gen din Lviv şi Sankt Petersburg. Pe scena de pe strada Armenească, va urca alături de cvartetul ei de etno-jazz.
The Spirit of Garbis & Capriel Dedeian: Unul dintre momentele centrale ale acestei ediţii este concertul omagial dedicat fraţilor Garbis şi Capriel Dedeian, figuri esenţiale ale jazzului românesc, ale căror cariere au lăsat o amprentă profundă în istoria acestui gen. Saxofonistul Garbis Dedeian a fost o prezenţă magnetică pe scenă, apreciat pentru forţa interpretativă şi sensibilitatea sa, în timp ce fratele său, chitaristul Capriel Dedeian, a completat moştenirea familiei prin compoziţii, activitate pedagogică şi implicare în promovarea jazzului autohton.
Concertul este coordonat de pianistul şi compozitorul Mircea Tiberian, unul dintre principalii mentori ai jazzului românesc contemporan, şi reuneşte o formulă muzicală inedită: Paolo Profeti şi Cătălin Milea la saxofon, Petrică Andrei la pian, Ionuţ Baranga la contrabas, Sorin Romanescu la chitară şi Vlad Popescu la baterie. Evenimentul va fi prezentat de muzicologul şi jurnalistul Florian Lungu, o voce importantă a jazzului românesc şi un apropiat al celor doi artişti omagiaţi.
Sevana Tchakerian & Friends (Armenia/ Franţa): Muziciană, compozitoare şi educator cultural, Sevana Tchakerian este cunoscută pentru proiectele sale care îmbină tradiţia cu inovaţia. Fondatoare a colectivului Medz Bazar şi a trupei JINJ, Sevana cântă la acordeon, fluier, pian şi voce, şi aduce în prim-plan un mix viu de folk oriental, jazz, hip-hop şi cabaret. La Strada Armenească Pop-Up va prezenta un proiect special, creat exclusiv pentru această ediţie, împreună cu artişti din diaspora armeană.
Simona Delegeanu: Una dintre cele mai promiţătoare voci ale tinerei generaţii, Simona Delegeanu impresionează prin stilul său hibrid, aflat la graniţa dintre Billie Eilish şi Maria Tănase. Abordarea ei muzicală îmbină jazz-ul cu folclorul şi influenţele urbane. După succesul de la „Vocea României”, artista a lansat piese ca Of, Leliţă Mărioară şi Purtata Fetelor, o reinterpretare personală a unui dans ritualic transmis din femeie în femeie, devenită manifest al feminităţii şi libertăţii.
Dl Goe: Lansaţi în 2018 la Bucureşti, Dl Goe aduc un vibe de festival cu sound fusion: pop poetic, blues urban şi accente gypsy-jazz. Versurile vorbesc cu sinceritate despre dragoste, cotidian şi personaje dintr-un Bucureşti cu farmec retro. Trupa se remarcă prin prezenţa scenică energică şi stilul muzical relaxat, dar sofisticat.
DJ Sets: Paul Breazu – colecţii rare de jazz românesc şi armenesc / Miko Baghdasarian – selecţii de world music şi ritmuri caucaziene/ Ligia Keşişian – soundtrack-ul diversităţii culturale a cartierului armenesc
Pe lângă programul de la scenă, Strada Armenească Pop-Up include o serie de activităţi care completează experienţa:
Expoziţii:
● Armenii jazz-ului românesc – un omagiu vizual dedicat muzicienilor armeni care au contribuit esenţial la dezvoltarea jazzului în România, cu fotografii realizate de Emilian Săvescu şi din arhiva comunităţii.
● Revoluţionare – Femei armene care au schimbat lumea – poveşti puternice ale femeilor care şi-au pus amprenta asupra culturii, ştiinţei şi istoriei
● Centenarul periodicului Ararat – o incursiune în istoria secolului de apariţie a gazetei comunităţii armeneşti din România, fondată în 1924 de către Vartan Mestugean
● Expoziţia „O mica serenadă la un Centenar” – Un omagiu adus jurnalistului, compozitorului şi regizorului Arşag Bogdan Căuş (Arşag Bogosian), la 100 de ani de la naştere.
Tururi ghidate: Participanţii pot explora Cartierul Armenesc prin tururi conduse de ghizi culturali, ce vor include vizite la Biserica Armeană, Biblioteca şi Muzeul Dudian şi repere istorice ale comunităţii;
Târg meşteşugăresc: Bijuterii, obiecte din ceramică, textile şi produse handmade – de la artizani armeni veniţi din Erevan sau din diaspora armeană;
Blackout session la Centrul Cultural Armean – sesiune de ascultare a albumului Shadow Theatre al lui Tigran Hamasyan, pe întuneric
Discuţii la Centrul Cultural Armean, pornind de la expoziţiile Armenii jazz-ului românesc şi Centenarul periodicului Ararat, însoţite de proiecţiile unor filmări din arhiva comunităţii;
Zonă de food court: Delicii culinare din bucătăria armenească, de la faimoasa prăjitură marlenka la cafeaua la nisip şi numeroase alte delicii orientale şi moderne;
Activităţi pentru copii: Ateliere creative, spaţii de joacă, într-o zonă special amenajată pentru cei mici;
Atelier de dansuri armeneşti susţinut de Ansamblul Vardavar;
Sesiune de sound healing cu Mihaela şi Armine Vosganian
Concert al sopranei Armine Khachatryan cu muzică de Komitas în Biserica Armenească
Ateliere de colaje susţinute de artista Cristiana Bucureci, pornind de la pagini din periodicul Ararat;
Bibliotecă pop-up & lounge cu cărţile Editurii Ararat, în curtea Bisericii Armeneşti.
Cartierul Armenesc din Bucureşti este unul dintre cele mai vechi şi fascinante nuclee culturale ale oraşului, conturat de prezenţa comunităţii armene încă din secolele XV–XVI. Situat în jurul Bisericii Armeneşti de pe Bulevardul Carol I, acest spaţiu a fost de-a lungul timpului locuit de meşteşugari, negustori şi intelectuali care au contribuit esenţial la viaţa economică şi artistică a capitalei. Biserica Armenească, Biblioteca şi Muzeul Dudian, Casa Melik, compun astăzi un veritabil ansamblu de patrimoniu, care reflectă moştenirea culturală bogată şi durabilă a armenilor în Bucureşti. Astăzi, Cartierul Armenesc rămâne un loc vibrant, unde tradiţia se împleteşte cu modernitatea, oferind vizitatorilor o incursiune în istoria şi cultura unei comunităţi care continuă să lase o amprentă durabilă asupra identităţii Bucureştiului.
