ROMÂNIA, DE LA DERAPAJ MACRO LA STABILITATE FUNCȚIONALĂ
O Strategie Națională de Redresare Economică Rapidă, inspirată de Modelele Singapore și General Electric
Crizele nu se negociază, se gestionează. Dar nu prin retorică, ci prin arhitecturi solide de guvernanță și performanță economică.
România se confruntă astăzi cu o criză de încredere economică, nu doar cu un deficit bugetar. Problemele actuale nu mai pot fi tratate prin soluții de avarie, ci cer o reconfigurare strategică a modului în care guvernul funcționează ca actor economic.
Ca fost ministru al Economiei și ca om politic format în tradiția social-democrată, cred că echitatea socială și performanța economică nu se exclud, ci se întăresc reciproc, dacă statul știe să acționeze profesionist, transparent și eficient.
De aceea, pe baza experientei din sectorul public si manageriale din industria grea, propun o strategie de redresare economică accelerată pe 12 luni, inspirată din două modele cu rezultate incontestabile:
– Modelul „Holdingului Guvernamental” din Singapore, creat sub viziunea reformatoare a lui Lee Kuan Yew, un model în care statul nu este administrator birocratic, ci orchestrator strategic și arbitru de performanță.
– Modelul Jack Welch, CEO al General Electric, unde managamentul pe bază de KPI, bonusuri și control strict al riscurilor a transformat o companie în simbol global al eficienței.
I. GUVERNANȚĂ DE STAT CA ÎN CORPORAȚII: CONSILIUL NAȚIONAL DE PERFORMANȚĂ ECONOMICĂ
Noua arhitectură instituțională
Pentru gestionarea strategiei economice a țării propun înființarea Consiliului Național de Performanță Economică (CNPE), o structură strategică de coordonare interinstituțională pe modelul „Board of Directors” al unui holding guvernamental, cu următoarea componență:
- Președinte al Consiliului: Președintele României, cu rol de garanție națională a direcției strategice
- CEO (Director Executiv): Prim-Ministrul, responsabil de implementare
- COO: Consilier prezidențial pentru politici economice, AMEPIP
- CFO Strategic: Ministrul Finanțelor
- CIO (Chief Investment Officer): Ministrul Economiei
- Audit și Control: Curtea de Conturi, cu atribuții extinse de audit operațional
- Chief Risk Officer: reprezentant strategic din mediul privat (PwC, Eximbank, BERD)
- Consiliu Consultativ: BNR, Consiliul Fiscal, universități de elită (ASE, SNSPA)
Mecanisme operaționale concrete
- Contracte de performanță anuale pentru fiecare minister, agenție și companie de stat
- Evaluări trimestriale publice pe baza KPI cuantificabili (buget absorbit, investiții atrase, cheltuieli reduse)
- Schimbarea liderilor ineficienți cu manageri validați din sectorul privat
Sistem de bonusuri corelat cu atingerea indicatorilor de eficiență
II. EFICIENȚĂ FISCALĂ ȘI DISCIPLINĂ BUGETARĂ – „PROIECTUL STOPARE SCURGERI”
Într-un context în care România pierde anual miliarde de euro prin risipă bugetară, contracte neperformante și evaziune fiscală, este imperativă implementarea unui mecanism de control inteligent și integrat al finanțelor publice.
Proiectul „Stopare Scurgeri” propune o arhitectură modernă de guvernanță fiscală bazată pe tehnologie avansată, audit operațional și restructurare strategică a companiilor de stat.
1. Audit Național în Timp Real – platformă AI integrată
Instituții implicate: Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul Român de Informații (SRI), Institutul Național de Statistică (INS), în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Propun dezvoltarea unei platforme digitale integrată, bazată pe inteligență artificială (AI) și Big Data, care va monitoriza în timp real execuția bugetară, achizițiile publice, plățile recurente și fluxurile financiare ale tuturor instituțiilor publice și companiilor de stat.
Prin analiza comportamentului bugetar, a contractelor și a deviațiilor financiare față de bugetul alocat, sistemul va putea emite alerte automate către instituțiile de control.
Obiectivul este transformarea auditului post-factum într-un audit preventiv și continuu.
Rezultat Preconizat: Economii de minimum 2,5 miliarde EUR anual, prin identificarea și eliminarea risipei și a execuțiilor neconforme în instituțiile publice și companiile de stat.
2. Sistem Național „Evaziune Zero” – Scor Public de Risc Fiscal
Instituții responsabile: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM), Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în cooperare cu Serviciul Român de Informații (SRI) și STS.
Propun introducerea unui sistem național de scoring fiscal automatizat, denumit „Scor de Risc Fiscal”, în care fiecare companie activă în România va primi o notă între 0 și 100, în funcție de istoricul de conformare fiscală, declarații depuse, întârzieri de plată, suspiciuni de evaziune, conexiuni cu entități riscante sau neplătitoare și tipologia tranzacțiilor efectuate.
Companiile cu scor sub 30/100 vor fi supuse automat unor controale fiscale, notificări de conformare și raportări către ANAF, fără intervenție umană, reducând astfel riscul de corupție sau selecție arbitrară.
Rezultat Preconizat: Creștere cu 2,2% a PIB-ului în venituri fiscale suplimentare în termen de 12 luni, prin reducerea drastică a evaziunii și optimizarea procesului de colectare.
3. Reorganizarea companiilor de stat și auditarea contractelor publice
Instituții implicate: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), Curtea de Conturi a României.
Toate companiile de stat și entitățile publice care au încheiat contracte publice de peste 10 milioane EUR vor fi supuse unui audit operațional complet. Auditul va verifica oportunitatea, eficiența economică, impactul bugetar, clauzele de performanță și respectarea legislației în vigoare. În cazurile în care se constată abateri grave, contractele vor fi suspendate sau reziliate.
Simultan, va fi declanșat un proces de restructurare a portofoliului companiilor de stat. Se preconizează:
– fuzionarea entităților cu activitate redundantă;
– închiderea celor cu pierderi cronice fără perspectivă de redresare.
Rezultat Preconizat: Eliminarea pierderilor anuale în valoare de 2,5 miliarde EUR.
III. ACCELERATORUL INVESTIȚIONAL – CAPITAL PRODUCTIV PENTRU VIITOR
Această componentă a strategiei vizează atragerea de capital investițional strategic în domenii-cheie ale economiei naționale, cu scopul de a relansa producția internă, a moderniza industriile existente și a crește competitivitatea externă a României. Prioritatea este direcționarea fondurilor către sectoare cu valoare adăugată ridicată, folosind instrumente moderne de diplomatie economică și politici fiscale stimulative.
4. Task Force Prezidențial pentru Investiții Suverane
Instituții implicate: Administrația Prezidențială, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Exim Banca Românească, Banca Națională a României (BNR), Serviciul de Informații Externe (SIE), AGENȚIA Româna pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).
Se propune crearea unui Task Force Prezidențial care va coordona o campanie internațională de atragere de capital, denumită „Roadshow România 2030”, desfășurată în piețele strategice: Asia (Singapore, Coreea de Sud, Japonia), Statele Unite ale Americii și statele din Golful Persic (Emiratele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită).
Vor fi vizate în mod special marile fonduri suverane și fonduri de investiții instituționale, precum:
- Temasek Holdings și GIC (Singapore)
- Public Investment Fund (PIF – Arabia Saudită)
- Qatar Investment Authority
- Korea Investment Corporation (Coreea de Sud)
- Mubadala Investment Company (EAU)
- Norwegian Government Pension Fund Global (Norvegia)
Domeniile prioritare pentru atragerea investițiilor includ:
- Energie verde și regenerabilă
- Agricultură inteligentă și procesare alimentară
- Tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C)
- Industria de apărare și producția dual-use
Rezultat Preconizat: Atragerea a minimum 10 miliarde EUR în investiții directe străine în termen de 18 luni și crearea a 50.000 de locuri de muncă directe, în special în zone industriale strategice.
5. Politica Fiscală „Zero Taxe pe Profitul Reinvestit în Tehnologie”
Instituții responsabile: Ministerul Finanțelor Publice (MFP), ANAF, MEAT, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID).
Această măsură prevede eliminarea impozitului pe profit pentru companiile care reinvestesc în
- Achiziții de echipamente tehnologice avansate
- Cercetare-dezvoltare (R&D) și inovație
Exporturi cu valoare adăugată ridicată (ex: software, biotehnologie, echipamente industriale)
Mecanismul va include:
- Certificarea automată a investiției eligibile printr-un portal digital de înregistrare
- Acordarea de facilități suplimentare pentru companiile care creează minimum 50 de locuri de muncă noi
Rezultat Preconizat: Creșterea investițiilor private cu 3–4 miliarde EUR anual și o majorare cu 15–20% a productivității industriale în sectoarele vizate.
6.Fondul Suveran de Investiții și Suveranitate (FSIS)
Instituții implicate: Ministerul Finanțelor Publice, MEAT, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Banca Națională a României (BNR).
Propun înființarea unui Fond Suveran de Investiții și Suveranitate (FSIS), cu rol de catalizator al investițiilor mari în infrastructură, industrie, energie și agricultură sustenabilă.
Caracteristici:
- Capital inițial: 3 miliarde EUR provenind din dividende ale companiilor de stat profitabile, venituri din listări parțiale și titluri guvernamentale
- Management profesional și independent, după modelul fondurilor din Norvegia și Singapore
- Emiterea de obligațiuni verzi și digitale (bazate pe blockchain/tokenizare), atrăgând investitori ESG (environmental, social, governance)
- Co-investiții cu:
– Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)
– Banca Mondială
– Banca Europeană de Investiții (BEI)
– Fonduri de tip Climate Investment Funds, BlackRock Climate Finance etc.
Rezultat Preconizat: Mobilizarea a 12–15 miliarde EUR în investiții noi, cu un efect multiplicator de 4 ori față de capitalul inițial, direcționat în proiecte strategice de infrastructură logistică, energie regenerabilă, reindustrializare și modernizare agricolă.
IV. CAPITALIZAREA INTELIGENTĂ A STATULUI – „PIAȚA DE STAT 2.0”
Această componentă urmărește valorificarea activelor statului român într-un mod eficient, transparent și digitalizat, fără a impune presiuni suplimentare asupra contribuabilului.
Obiectivul este de a genera venituri noi, de a optimiza utilizarea patrimoniului public și de a moderniza relația stat-cetățean prin instrumente financiare digitale.
7.Monetizarea Inteligentă a Activelor Statului
Instituții implicate: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).
Se va realiza o inventariere digitală completă și centralizată a tuturor activelor imobiliare și funciare deținute de instituțiile publice, inclusiv terenuri, clădiri nefolosite, platforme industriale abandonate și active concesionabile.
Elemente esențiale:
- Platformă digitală publică ce va permite accesul investitorilor și autorităților locale la baza de date a activelor disponibile
- Organizarea de licitații transparente prin tehnologie blockchain, garantând acces echitabil și eliminând corupția
- Introducerea unui sistem de credit fiscal pentru fermierii români sau cooperativele agricole care doresc să participe la concesionarea de terenuri neutilizate
Rezultat Preconizat: Generarea unor venituri suplimentare estimate între 1 și 1,5 miliarde EUR în 12 luni și creșterea eficienței în utilizarea activelor publice.
8. Cont Fiscal Unic – „Tax Wallet România”
Instituții responsabile: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
„Tax Wallet România” este un portofel fiscal digital destinat fiecărui contribuabil – persoană fizică sau juridică – care va centraliza toate interacțiunile fiscale într-un singur punct:
- Situația contribuțiilor și obligațiilor fiscale
- Calendar fiscal și notificări automate
- Scoring fiscal dinamic bazat pe istoricul de conformare
- Predictibilitate în colectare prin integrarea cu AI și cloud computing
Acest sistem va reduce contactul direct cu funcționarii publici, va preveni corupția de ghișeu și va simplifica raportările și plățile fiscale.
Rezultat Preconizat: Creștere a gradului de colectare fiscală cu până la 30%, reducerea birocrației și creșterea transparenței în relația contribuabil-stat.
9. PNRR și Fonduri Europene – Management Profesionist și Digitalizat
Instituții implicate: Autoritatea Națională pentru Proiecte Europene Integrate (ANPEI – instituție propusă), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Curtea de Conturi, Banca Europeană de Investiții (BEI).
Înființarea unei autorități autonome, cu statut hibrid public-privat, pentru managementul tehnic și financiar al fondurilor europene disponibile până în 2030 va duce la accelerarea absorbției acestor fonduri si eficientizarea comunicării.
Caracteristici cheie:
- Management format din specialiști acreditați internațional, selectați pe bază de performanță
- KPI bonusați: 5.000 EUR pentru fiecare milion de euro absorbit efectiv
- Platformă digitală „Proiect Monitor” – sistem național de monitorizare în timp real a stadiului fiecărui proiect finanțat din fonduri UE
- Surse suplimentare de finanțare și expertiză:
- Programul InvestEU
- Horizon Europe
- Digital Europe
- Fonduri Interreg
- Asistență tehnică din partea BEI și BERD
Rezultat Preconizat: Creșterea absorbției fondurilor europene cu minimum 5 miliarde EUR în 12–18 luni, reducerea timpului de implementare cu 40% și scăderea erorilor de raportare sub 3%.
V. SECURITATE ECONOMICĂ ȘI INTELLIGENCE
Într-un context geopolitic volatil și cu o piață financiară expusă unor riscuri multiple, de la atacuri speculative și crize de lichiditate, până la blocaje industriale sau campanii de dezinformare economică, România are nevoie de un mecanism național de prevenție economică și de un efort coordonat de repoziționare strategică în ochii investitorilor globali.
10.Sistem Național de Avertizare Economică – Early Warning Economic System
Instituții implicate: Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Banca Națională a României (BNR), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
Se propune constituirea unei celule interinstituționale de alertă economică, cu funcționare 24/7, care va monitoriza în timp real:
- Lichiditatea pieței financiare
- Atacurile speculative pe monedă, bursă, titluri de stat sau sectoare sensibile
- Blocajele industriale (materii prime, energie, transport)
- Tulburările generate de riscuri geopolitice, cibernetice sau legislativ
Sistemul va utiliza algoritmi de inteligență artificială integrați cu surse de date interne și internaționale pentru generarea de alerte automate și scenarii de răspuns rapid.
Rezultat Preconizat: Creșterea capacității statului de a reacționa preventiv la crize economice, asigurarea stabilității sistemului financiar și evitarea efectelor în lanț în industrie sau comerț exterior.
11. Rebranding Strategic: „România – Destinație Sigură de Capital”
Instituții implicate: Ministerul Afacerilor Externe (MAE), MEAT, BNR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).
Se propune lansarea unei campanii strategice de repoziționare a României ca destinație sigură, predictibilă și competitivă pentru capital internațional. Campania se va desfășura în cel puțin 20 de state prioritare (inclusiv Germania, Franța, SUA, Coreea de Sud, Singapore, EAU, Japonia) și va include:
- Conferințe economice și evenimente de tip business diplomacy organizate prin ambasade și camere bilaterale
- Acorduri bilaterale de protecție și promovare a investițiilor
- Contracte cu agenții globale de public affairs și PR economic, precum Brunswick Group și FTI
- Consulting, specializate în reputația suverană a statelor emergente
- Crearea unui portal economic național pentru investitori, cu informații integrate privind oportunitățile, legislația, riscurile și infrastructura
Rezultat Preconizat: Consolidarea reputației internaționale a României ca hub industrial, tehnologic și energetic regional, creșterea atractivității pentru investitori strategici și dublarea volumului de investiții directe străine până în 2026.
VI. CONTRACTUL SOCIAL ECONOMIC – UN NOU PACT NAȚIONAL
O economie funcțională nu poate exista fără un pact între actorii centrali ai societății: statul, mediul privat și societatea civilă. Contractul Social Economic propus are rolul de a asigura coerență, încredere reciprocă și asumare colectivă a unor principii fundamentale pentru dezvoltarea sustenabilă a României.
Structura Pactului Național
1. Statul – prin Consiliul Național de Performanță Economică (CNPE), își asumă responsabilitatea pentru:
- Predictibilitatea politicii fiscale (nicio modificare fără un preaviz de minimum 6 luni)
- Depolitizarea funcțiilor de conducere din companiile de stat
- Guvernanța publică bazată pe performanță și transparență
2. Mediul privat – reprezentat de:
- Camere de comerț bilaterale și naționale (ex: Camera de Comerț și Industrie a României – CCIR)
- Federații sectoriale și patronate (ex: Concordia, CNIPMMR, ACUE)
- Clustere de inovație și consilii de export
- Își asumă participarea activă la consultări privind politicile economice și contribuția la modernizarea pieței muncii
3. Societatea civilă – prin:
- ONG-uri cu profil economic și civic
- Think-tankuri (ex: ASPEN România, CRPE, INACO, Expert Forum)
- Universități economice (ASE, SNSPA, UBB, UAIC, Universitatea de Vest)
- Își asumă rolul de watchdog pentru transparența guvernamentală și pentru promovarea dialogului public argumentat
Angajamente fundamentale ale pactului
- Indexarea salariului minim în funcție de productivitatea muncii
Se propune stabilirea unei formule transparente care leagă creșterea salariului minim de evoluția productivității reale din economie (la nivel sectorial și național) - Depolitizarea conducerii companiilor publice
Toate funcțiile de conducere vor fi ocupate pe bază de concursuri internaționale de competență, cu mandate de performanță și revocabilitate automată la neîndeplinirea obiectivelor - Transparență și digitalizare ca regulă, nu excepție
Digitalizarea completă a actelor normative, contractelor publice, plăților bugetare și a tuturor interacțiunilor dintre stat și cetățean
Publicarea în format deschis (open data) a bugetelor instituțiilor, indicatorilor de performanță și rapoartelor de audit
Acest pact va fi formalizat printr-o Convenție Națională de Performanță și Dezvoltare, semnată și susținută prin consens public, care va fi monitorizată anual de către CNPE și publicată în Raportul Național de Performanță Economică.
Rezultat Preconizat: Consolidarea încrederii în instituțiile statului, reducerea tensiunilor sociale, creșterea atractivității investiționale și crearea unui climat economic stabil, modern și incluziv.
VII. INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ÎN CONTEXT ACTUAL (12 LUNI)
Având în vedere deficitul bugetar din 2024 și perspectivele economice recente, obiectivele economice pot fi calibrate conform urmatoarelor tinte:
Deficit bugetar
- reducere la sub 7 % din PIB până la finalul lui 2025,
- Cum se atinge: prin mix de sporire a veniturilor (min. +2,5 p.p.) și reduceri controlate ale cheltuielilor (-0,5 p.p.)
Grad de colectare ANAF
- Nivel actual: aproximativ 26–27 % din PIB
- Țintă ajustată: creștere la 33–34 % din PIB, prin:
– implementarea scorului fiscal automatizat și Tax Wallet,
– digitalizarea totală a ANAF,
– stimulente pentru conformare. - Impact estimat: +1,5–2 p.p. venituri/PIB în 2025
Investiții Străine Directe (ISD)
- Situație actuală: circa 0,2–1,7 % din PIB, echivalentul a 0,7 mld EUR în 2024#
- Țintă realistă: +6–8 mld EUR ISD în 12 luni, prin:
– Roadshow România 2030,
– parteneriate cu fonduri suverane și exportul de investiții. - Deși ambițios, este apropiat de nivelurile nete de fluxuri FDI post-pandemie.
Absorbția fondurilor UE și PNRR
- Țintă: +5 mld EUR în 12–18 luni – critic pentru reducerea deficitului și maturizarea infrastructurii.
- Se bazează pe:
– ANPEI public-privat,
– monitorizare digitală,
– bonusare eficientă pentru performanță.
Venituri ne-fiscale (active și proiecte)
- Țintă: +3 mld EUR din licitații blockchain, listări de companii stat, concesionări inteligente.
- Aceste venituri sunt esențiale pentru susținerea proiectelor fără presiune fiscală.
Proiecte strategice lansate
- Obiectiv: ≥ 100 inițiative, în sectoare cheie (energie regenerabilă, infrastructură, industrie 4.0, agricultură inteligentă).
- Proiecte finanțate prin parteneriate public-private și susținute de surse multiple de finanțare.
VIII. CONCLUZII ȘI PAȘI DE URMAT – APEL LA RESPONSABILITATE NAȚIONALĂ
În calitate de fost ministru al Economiei, atașat de destinul economic al României, cred cu tărie că ne aflăm într-un punct de inflexiune istoric. Nu mai putem amâna reformele și nu ne mai permitem improvizația. Criza economică pe care o traversăm nu este doar una fiscală sau de lichiditate – este o criză de sistem, de coerență și de încredere.
Această Strategie Națională de Redresare Rapidă propune o viziune realistă, integrată și măsurabilă. Nu este un program de guvernare, ci o arhitectură operațională a responsabilității publice, construită pe bune practici internaționale și pe o realitate internă dură: România are nevoie urgentă de profesionalism, guvernanță strategică și acțiune coordonată.
Pași imediat necesari:
1. Constituirea Consiliului Național de Performanță Economică (CNPE) – ca structură de comandă strategică interinstituțională.
2. Declanșarea Proiectului Stopare Scurgeri – pentru a opri pierderile sistemice din aparatul public și a restabili disciplina fiscală.
3. Lansarea Roadshow-ului economic „România 2030” – ca vector de repoziționare internațională și atragere de capital productiv.
4. Legiferarea principiului de transparență totală în achiziții și bugetare publică – ca angajament instituțional pentru cetățeni și parteneri externi.
5. Negocierea și semnarea Contractului Social Economic – între Guvern, mediul de afaceri și societatea civilă, sub garanția Președinției.
Nu vom ieși din criză doar prin ajustări de taxe sau prin declarații de intenție. Vom ieși prin fapte, arhitecturi instituționale solide și un pact de responsabilitate între cei care conduc statul și cei care îl susțin din munca lor.
România nu mai are nevoie de salvatori temporari, ci de constructori de sistem.
Această strategie este deschisă, adaptabilă și pregătită pentru implementare. Îi invit pe cei responsabili – decidenți politici, funcționari publici, antreprenori și cetățeni activi – să nu aștepte o criză mai mare pentru a acționa. Timpul nu mai este o resursă infinită. Avem la dispoziție 12 luni să schimbăm traiectoria economică a României. Haideți să nu le irosim.
Sursa foto: Florin Spătaru
