Un studiu despre Programul ”Săptămâna verde”, realizat la solicitarea MInisterului Educaţiei, arată că peste 80% dintre directori şi profesori cred că aduce beneficii reale în plan educaţional şi se consideră pregătiţi să deruleze astfel de acţiuni. De asemenea, 80% dintre elevi au declarat că au participat la toate activităţile, cea mai mare rată de participare fiind în mediul rural şi în ciclul gimnazial. Cu toate acestea, studiul a relevat şi câteva provocări, între care birocraţia excesivă în monitorizarea programului, costurile ridicate şi lipsa implicării autorităţilor locale şi a inspectoratelor şcolare.
”La solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a realizat şi publicat studiul/raportul de cercetare Evaluarea Programului «Săptămâna verde», program naţional derulat la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar din România, începând cu anul şcolar 2022 – 2023. Scopul vizat a fost analiza modalităţilor de desfăşurare a acestei iniţiative în unităţile de învăţământ preuniversitar şi a impactului avut în rândul elevilor, al practicilor educaţionale şi al organizaţiilor şcolare. De asemenea, studiul a urmărit identificarea provocărilor şi dificultăţilor cu care se confruntă unităţile de învăţământ în materie de organizare şi implementare, precum şi sintetizarea unor propuneri de ameliorare pe aceste segmente”, a transmis, luni, Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.
Instituţia orecizează că cercetarea a fost efectuată prin tehnica sondajului de opinie publică, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal de masă (filierele teoretică şi vocaţională), public şi privat.
În luna noiembrie 2024, au fost aplicate chestionare online adresate următoarelor categorii: elevi din învăţământul gimnazial (clasele VII – VIII) şi din învăţământul liceal (clasele IX – XII), profesori din învăţământul primar, profesori diriginţi din învăţământul gimnazial şi liceal, directori de unităţi de învăţământ. Eşantionul a cuprins 354 de unităţi din învăţământul gimnazial şi liceal din toate judeţele ţării şi din ambele medii (urban şi rural). La chestionare au răspuns 255 de directori, 2.618 profesori şi 9.872 de elevi.
Principalele rezultate
Nivel de competenţe şi nevoi de formare: Profesorii evaluează pozitiv nivelul lor de competenţe pentru organizarea activităţilor de educaţie nonformală specifice programului. Peste jumătate dintre profesori menţionează că au nevoie de formare în acest domeniu.
Relevanţa Programului ”Săptămâna verde” şi beneficiile acestuia: Peste 80% dintre directori şi profesori sunt de părere că acest program este relevant în raport cu curriculumul şcolar şi aduce beneficii reale în plan educaţional, atât pentru elevi, cât şi pentru organizaţia şcolară.
Metodologia Programului ”Săptămâna verde”: În majoritatea şcolilor funcţionează echipe de coordonare a Programului, în acord cu prevederile metodologiei. Peste trei sferturi dintre directori şi aproximativ 70% dintre profesori consideră că metodologia include prevederi clare şi suficiente, care dau libertate şcolilor în organizarea de activităţi inovatoare.
Modalităţi de informare: Principalele modalităţi de informare utilizate de şcoli au constat în prezentări în consiliile profesorale şi în consiliile de administraţie, prezentări adresate elevilor, şedinţe cu părinţii. Pentru elevi, principala sursă de informare o reprezintă diriginţii, dar şi profesorii care predau anumite discipline ce abordează teme direct relevante pentru program.
Modalităţi de colectare a propunerilor: Unităţile de învăţământ utilizează cel mai frecvent consultările în consiliul profesoral, respectiv discuţiile cu elevii şi cu părinţii/asociaţiile de părinţi, pentru a aduna propuneri referitoare la activităţile programului. Peste trei sferturi dintre elevi au declarat că au fost consultaţi pentru colectarea de propuneri de activităţi.
Modalităţi de organizare a orarului şi a claselor: Aproape 85% dintre şcoli au organizat programul la finalul celui de-al IV-lea modul. Directorii şi profesorii semnalează că această opţiune majoritară duce la supraaglomerarea spaţiilor şi suprasolicitarea organizaţiilor cu activitate în domeniul mediului. Profesorii reclamă faptul că sunt necesare resurse de timp ample nu numai pentru desfăşurarea activităţilor, cât mai ales pentru pregătirea şi raportarea finală. Aproximativ jumătate dintre elevi au declarat că activităţile desfăşurate au acoperit mai puţine ore, faţă de orarul lor obişnuit.
Contexte de desfăşurare a activităţilor: Acestea au loc, cel mai frecvent, în şcoală şi în comunitatea în care aceasta este amplasată. Frecvenţa organizării în alte localităţi se înregistrează mai ales în rândul şcolilor din mediul urban, respectiv al liceelor. Spaţiile utilizate cel mai frecvent pentru derularea activităţilor au fost sala de clasă şi curtea şcolii, dar şi parcuri naţionale şi naturale, păduri, muzee şi terenuri de sport.
Teme şi activităţi realizate în cadrul Programului ”Săptămâna verde”: Temele abordate cel mai frecvent au vizat poluarea, folosirea responsabilă a resurselor naturale, managementul deşeurilor, risipa alimentară, pădurile şi viaţa terestră. Cu ponderile cele mai ample, au fost organizate activităţi precum: vizionarea de documentare, lecţii în natură, dezbateri tematice, excursii.
Participarea elevilor la activităţile Programului ”Săptămâna verde”: Profesorii au declarat că au realizat monitorizarea participării elevilor la Programul ”Săptămâna verde” în acord cu prevederile metodologiei. 80% dintre elevi au menţionat că au participat la toate activităţile derulate, rata de participare fiind mai mare la elevii din şcolile rurale şi la cei de gimnaziu.
Parteneriate şi sprijin primit în implementare: 85% dintre directori afirmă că au realizat parteneriate pentru derularea activităţilor prevăzute, cu prioritate cu instituţii publice cu rol în protejarea mediului, cu ONG-uri şi cu alte şcoli.
Modalităţi de evaluare a implementării programului la nivelul şcolilor: Majoritatea directorilor şi a profesorilor au declarat că au realizat evaluări privind implementarea programului, cu prioritate prin discuţii cu elevii şi cu părinţii şi prin elaborarea de rapoarte finale. Elevii declară că au fost implicaţi în astfel de activităţi de evaluare, prin discuţii libere, chestionare, dar şi prin valorificarea, la diferite discipline de studiu, a cunoştinţelor acumulate în program.
Dificultăţi şi provocări în implementarea programului: Au fost menţionate dificultăţi multiple privind aspectele birocratice solicitate de planificare, asigurarea resurselor, implementare şi raportare, mari consumatoare de timp şi care reduc timpul dedicat predării-învăţării.
De asemenea, au fost incluse la acest capitol provocări legate de participarea elevilor, implicarea în activităţi şi conştientizarea rolului educaţional al acestui program. Au mai fost incluse în răspunsuri şi dificultăţile legate de organizarea activităţilor (obiective vizitate, transport, costuri), care duc uneori la activităţi rutiniere, derulate în şcoală, respectiv dificultăţile generate de stabilirea de parteneriate şi sprijinul insuficient primit din partea autorităţilor locale/inspectoratelor şcolare judeţene.
Aspecte de impact şi rezultate ale învăţării: Profesorii şi elevii au evidenţiat faptul că programul asigură preponderent dobândirea unor abilităţi practice care ţin de educaţia pentru mediu, dar şi dezvoltarea unor abilităţi noncognitive. Aproape 60% dintre profesori au declarat că ceea ce au învăţat elevii în ”Săptămâna verde” este valorificat mai apoi la orele de curs, precum şi în dezvoltarea ofertei de activităţi extraşcolare a unităţilor de învăţământ. Elevii au oferit multe exemple privind modul în care utilizează ceea ce au învăţat în cadrul Programului ”Săptămâna verde”, în viaţa lor cotidiană.
Propuneri ale actorilor şcolari privind Programul ”Săptămâna Verde”: Directorii şi profesorii au formulat multiple propuneri cu privire la:
completarea metodologiei (anexe cu exemple/modele de planificare şi raportare, cuantificarea duratei activităţilor, obligaţiile elevilor şi ale profesorilor);
organizare (responsabilităţi la nivelul şcolii, teme unitare la nivel naţional, judeţean sau şcolar; baze de date cu planificări, resurse educaţionale şi instituţii pentru parteneriate; măsuri de sprijin financiar şi material);
reorganizarea flexibilă a programului (perioade calendaristice din anul şcolar, distribuţia celor 5 zile pe module etc.);
modalităţile de evaluare şi raportare finală (reducerea aspectelor birocratice, formate mai flexibile/online pentru raportare, indicatori clari de evaluare, modalităţi de recunoaştere şi validare a bunelor practici);
sprijinirea profesorilor (schimburi de experienţă şi bune practici între şcoli şi profesori, formări, webinare etc.).
”Impactul programului, aşa cum este văzut în urma acestui studiu, pare să fie unul pozitiv. Pornind de la unele sugestii ale celor implicaţi, am reglementat deja ca programul să implice fie activităţi non-formale, aşa cum a fost în principal focalizat până acum, fie activităţi mai formale, la clasă, dar în care lecţiile să reflecte legătura cu scopurile de dezvoltare durabilă. Alte sugestii utile vor fi incluse în noua metodologie”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel David.
