Infrastructura de reîncărcare a maşinilor electrice din România a continuat să crească în 2024, depăşind 4.500 de puncte (mai mult cu 33% faţă de 2023), susţinută de investiţii private şi finanţare publică, arată un studiu publicat de compania de consultanţă Roland Berger. Potrivit acestuia, atingerea jalonului PNRR de 22.400 de puncte de reîncărcare până în 2026 rămâne dificilă, având în vedere că până la finalul lui 2024 s-a realizat doar 20% din plan ceea ce face necesară accelerarea considerabilă a implementării.
”Infrastructura de reîncărcare din România a continuat să crească în 2024, depăşind 4.500 de puncte (+33% faţă de 2023), susţinută de investiţii private şi finanţare publică; totuşi, atingerea jalonului PNRR de circa 22.400 de puncte până în 2026 rămâne dificilă, necesitând o accelerare semnificativă a implementării Piaţa vehiculelor electrice din România se află pe un trend descedent, cu aproximativ 10.000 de unităţi full-electrice vândute în 2024, comparativ cu peste 15.000 în 2023; scăderea survine pe fondul reducerii subvenţiilor RABLA Plus, ceea ce evidenţiază dependenţa ridicată a acestui segment de suportul guvernamental, mai ales în lipsa unei oferte variate de modele accesibile ca preţ”, arată compania.
Performanţa României în domeniul reîncărcării vehiculelor electrice a înregistrat un declin în 2024, conform celei mai recente ediţii a studiului EV Charging Index realizat de compania de consultanţă strategică Roland Berger. În 2024, scorul obţinut de România a fost de 42 de puncte din maximum de 100, în scădere cu 4 puncte. Astfel, România a coborât 7 poziţii, până pe locul 27 din 33 de ţări analizate la nivel global. În ediţia anterioară, realizată în vara anului 2024, ţara noastră ocupa locul 20, cu un total de 46 de puncte. Această scădere se datorează în principal reducerii ratei de adopţie a vehiculelor electrice, determinată de diminuarea subvenţiilor guvernamentale în 2024 şi, ulterior, suspendarea temporară a acestora, care a generat incertitudine în piaţă.
Studiul Roland Berger analizează tendinţele globale în sectorul electromobilităţii, acoperă 33 de pieţe din cinci regiuni, fiind rezultatul interviurilor cu experţi din industrie, analizei celor mai recente date de piaţă şi a unui sondaj de opinie în rândul conducătorilor auto de vehicule electrice (full electrice şi PHEV) din toate ţările analizate.
China conduce în continuare clasamentul global, cu 77 de puncte din 100, în timp ce grupul ţărilor aflate pe poziţiile următoare – cum ar fi Norvegia (76 de puncte), SUA (71 de puncte), Marea Britanie (69 de puncte), Germania (69 de puncte), Olanda (67 de puncte), Singapore (67 de puncte), Franţa (66 de puncte), Thailanda (66 de puncte), Suedia (65 de puncte) – devine din ce în ce mai compact. Ţări precum Franţa şi Marea Britanie au redus decalajul faţă de lideri în ultimii doi ani, iar pieţe din Asia de Sud-Est, precum Thailanda, şi-au îmbunătăţit considerabil scorurile. O evoluţie similară se observă în regiunea MENA (Orientul Mijlociu şi Africa de Nord) şi pe pieţe emergente precum India (58 de puncte) şi Brazilia (50 de puncte), ceea ce sugerează că, deşi aceste pieţe au o penetrare mai scăzută a vânzărilor de vehicule electrice, recuperează prin progrese în infrastructura de încărcare, tehnologie şi satisfacţia utilizatorilor.
După o perioadă de expansiune continuă, piaţa auto electrică din România a înregistrat o contracţie accentuată în 2024 şi prima jumătate a 2025, influenţată cu precădere de modificări şi întârzieri ale programului RABLA Plus. Reducerea valorii tichetului RABLA Plus în 2024 a fost imediat vizibilă în înmatriculările de vehicule electrice. După ce în 2023 s-au înregistrat vânzări record de peste 15.000 de vehicule full-electrice (BEV), piaţa s-a contractat cu circa o treime în 2024, până la aproximativ 10.000 de unităţi. Dacia şi-a menţinut poziţia de lider, cu 3.263 de unităţi Spring vândute, în ciuda unei scăderi de circa 50%, urmată de Tesla, care a înregistrat o scădere de circa 20%, până la 2.550 de unităţi.
Deşi segmentul BEV a scăzut semnificativ, per ansamblu, piaţa auto din România a arătat o anumită rezilienţă, vânzările de maşini noi fiind în creştere cu circa 5% faţă de anul precedent. Acest contrast subliniază sensibilitatea mai accentuată a segmentului BEV la modificările subvenţiilor guvernamentale, care influenţează direct ritmul de adopţie al vehiculelor electrice şi deciziile de achiziţie ale consumatorilor.
„Tranziţia către mobilitate electrică în România se află într-un moment de inflexiune: deşi reducerea subvenţiilor a încetinit pe termen scurt cererea pentru vehicule electrice, extinderea infrastructurii şi maturizarea ecosistemului de reîncărcare indică un potenţial de relansare a creşterii, condiţionat de investiţii adecvate şi sprijin guvernamental”, declară Szabolcs Nemes, managing partner Roland Berger România.
Infrastructura de reîncărcare electrică din România a continuat să se extindă, cu o creştere de circa 33% faţă de anul anterior, depăşind 4.500 de puncte de reîncărcare. Această evoluţie reflectă atât investiţiile ambiţioase ale sectorului privat, cât şi angajamentele din cadrul PNRR.
”De exemplu, cel mai mare hub de reîncărcare electrică din România a fost inaugurat în mai 2025 pe autostrada A1, cu 34 de puncte de reîncărcare de până la 400 kW, proiectate inclusiv pentru camioane electrice. Proiectul, finanţat parţial din fonduri europene, face parte dintr-o iniţiativă privată mai amplă de a instala 328 de puncte de încărcare ultrarapidă până la finalul lui 2025. Totuşi, atingerea jalonului PNRR de 22.400 de puncte de reîncărcare până în 2026 rămâne o provocare, având în vedere că până la finalul lui 2024 s-a realizat doar 20% din plan ceea ce face necesară accelerarea considerabilă a implementării”, relevă studiul.
În România, încărcarea publică rămâne mai populară decât în restul ţărilor europene analizate având în vedere nivelul mai redus de penetrare a soluţiilor home-charging.
Sondajul EV Charging Index realizat în rândul conducătorilor auto de maşini electrice din România evidenţiază tipare distincte de utilizare şi preocupări legate de infrastructură, comparativ cu alte ţări analizate. Rata de încărcare acasă a vehiculelor electrice (aproximativ 40%) plasează România pe locul 31 din 33 de ţări incluse în acest clasament, în timp ce 38% dintre respondenţi nu au acces la niciun tip de încărcător acasă. Costul şi dificultatea instalării reprezintă principalele bariere de adopţie a soluţiilor home-charging, participanţii la studiu preferând astfel staţiile publice de încărcare. Această dependenţă de reţeaua publică de încărcare electrică pune presiune suplimentară pe infrastructura de încărcare şi întreţine nemulţumirile legate de viteza şi suficienţa acesteia. În ciuda extinderii reţelei, 60% dintre şoferi consideră infrastructura publică de încărcare insuficientă, iar aproape jumătate se plâng de timpi mari de încărcare. Totuşi, utilizarea încărcării rapide tip DC este printre cele mai ridicate global — asigurând 26% din totalul kilometrilor parcurşi — ceea ce reflectă, pe de o parte, o infrastructură fast charging relativ dezvoltată şi, pe de altă parte, potenţialul de creştere în zona încărcării acasă.
În acelaşi timp, tiparul de utilizare a maşinilor electrice în România diferă semnificativ de cel din alte ţări europene analizate. Şoferii români de vehicule electrice se deplasează în general pe distanţe scurte: 37% dintre respondenţi parcurg sub 10.000 km anual, cea mai mare pondere dintre ţările analizate şi mult peste media globală de 20%. Un semnal pozitiv pentru piaţă este că 75% dintre respondenţi îşi doresc în continuare un vehicul electric la următoarea achiziţie, deşi aceasta reprezintă una dintre cele mai scăzute rate comparativ cu alte ţări europene analizate. Decizia de achiziţie este, în mare parte, determinată de considerente financiare: 60% menţionează costurile reduse de utilizare şi întreţinere, 50% protecţia mediului, iar 30% autonomia şi avantajele fiscale.
Roland Berger este o companie în consultanţă strategică la nivel global. Înfiinţată în 1967, Roland Berger are sediul central în Munchen. În România, Roland Berger este prezentă încă din anul 1992 prin biroul deschis la Bucureşti.
