Studiu Roland Berger: Berea şi vinul domină consumul în România, iar băuturile spirtoase domină taxarea / Consumatorii plătesc de patru ori mai multă acciză pentru băutură spirtoasă decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin

”În România, deşi berea şi vinul domină consumul, băuturile spirtoase domină taxarea: consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin. Potrivit unui studiu de piaţă realizat de Roland Berger, sectorul băuturilor spirtoase are o contribuţie semnificativă la economie, însă 30–40% din consum rămâne netaxat din cauza producţiei ilicite şi a pieţei negre”, se arată într-un comunicat al Spirits România. 

Spirits România a anunţat că solicită introducerea unui sistem fiscal echitabil, fundamentat pe conţinutul de etanol, care să trateze în mod egal toate băuturile alcoolice şi a previzionat că un astfel de cadru ar reduce distorsiunile din piaţă, ar asigura venituri stabile şi previzibile pentru guvern şi ar încuraja un consum responsabil şi moderat în toate categoriile de alcool. 

”Băuturile spirtoase reprezintă un pilon important al economiei României — susţin zeci de mii de locuri de muncă, generează venituri fiscale semnificative şi creează valoare în mai multe sectoare, de la agricultură până la ospitalitate. Potrivit studiului de piaţă realizat de Roland Berger, în 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicaţi în producţia, distribuţia şi vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 milioane euro) şi indus (199 milioane euro) asupra altor domenii ale economiei”, au mai transmis reprezentanţii Spirits România. 

Ei afirmă că sectorul sprijină aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 directe în producţie şi vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing şi construcţii, şi 4.400 induse în sectoare conexe. Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă sunt în agricultură, reflectând cererea ridicată de cereale, fructe şi alte materii prime.

”Sectorul băuturilor spirtoase contribuie cu circa 156 de milioane de euro prin taxe directe (impozit pe venit, contribuţii sociale, impozit pe profit). Cu accize şi TVA incluse, veniturile totale la bugetul de stat se apropie de jumătate de miliard de euro.  Doar veniturile din taxele directe ar putea finanţa un an întreg de educaţie pentru 82.000 de elevi de liceu din România — cu 10% mai mult decât numărul total al liceenilor din Bucureşti”, a mai precizat sursa citată. 

Astfel, potrivit studiului, consumul s-a menţinut relativ stabil, cu mici variaţii: berea continuă să fie pe primul loc, reprezentând 46% din volumele de etanol consumate, vinul şi-a crescut uşor ponderea la 32%, iar băuturile spirtoase rămân categoria cea mai mică, cu 22%. În cifre, în 2024, fiecare român a consumat aproximativ 8,8 litri de alcool pur: 4 litri proveniţi din bere, 2,8 litri din vin şi 1,9 litri din băuturi spirtoase.

”Totuşi, deşi spirtoasele reprezintă doar una din 5 băuturi consumate, acciza aferentă lor generează aproape 2 din fiecare 3 lei colectaţi. În schimb, vinul — care acoperă aproape o treime din consumul total de alcool pur — aduce mai puţin de 1% din veniturile din accize. Berea, cu o cotă de 46% din consum, contribuie cu doar 38% la încasările din accize.

 

Aceste date arată clar că, din perspectivă economică, băuturile spirtoase creează cea mai mare valoare per unitate consumată: un litru de băuturi spirtoase generează de până la şase ori mai multă valoare decât berea sau vinul”, au mai precizat reprezentanţii Spirits România.

Ei au explicat că toate băuturile alcoolice conţin acelaşi ingredient activ — etanolul — iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are acelaşi efect asupra organismului uman, iar consumul moderat depinde de cantitate, nu de tipul băuturii! 

Spirits România a adăugat că pentru a monitoriza consumul, trebuie cunoscut conţinutul de etanol din băuturile consumate. Măsura utilizată este numită „unitate standard de alcool” şi este corespunzătoare aproximativ unui pahar de 250 ml de bere, 100 ml de vin sau 30 ml de băuturi spirtoase. Astfel, o jumătate de litru de bere reprezintă 2 unităţi, un pahar de vin de 150 ml conţine 1,6 unităţi, la fel ca 50 ml de băuturi spirtoase.

Spirits România a subliniat că taxele diferă, iar consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băuturi spirtoase decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât plătesc pentru vin. 

”Aceste discrepanţe transmit semnale înşelătoare, sugerând că unele băuturi ar fi «mai sigure», deşi riscurile pentru sănătate sunt echivalente. Taxele inegale afectează în special consumatorii cu venituri reduse, deoarece majorările de taxe cresc în mod disproporţionat preţul spirtoaselor accesibile. Creşterile accentuate pot determina orientarea către alternative netaxate sau ilicite, subminând atât încasările la buget, cât şi sănătatea publică”, consideră Spirits România. 

Preşedintele Spirits România, Florin Rădulescu, susţine că soluţia nu este creşterea continuă a accizelor pentru spirtoase. 

‘’Spirits România pledează pentru o impozitare echitabilă, bazată pe conţinutul de etanol, care să se aplice în mod egal tuturor categoriilor de băuturi alcoolice. Un sistem fiscal predictibil şi armonizat ar încuraja consumul moderat, prin corelarea preţurilor cu conţinutul de etanol, indiferent de tipul băuturii. De asemenea, ar reduce distorsiunile pieţei şi le-ar permite producătorilor de alcool să planifice, să inoveze şi să concureze corect, oferind guvernului venituri mai stabile şi previzibile. Creşterea continuă a accizelor pentru spirtoase nu este soluţia, iar mesajul nostru este clar: dacă autorităţile vor continua să majoreze acciza, cea mai importantă sursă de venit se va epuiza. «Arta impozitării constă în a jumuli gâsca astfel încât să obţii ce mai mare cantitate de pene, cu cel mai mic zgomot», spunea Jean-Baptiste Colbert, ministrul de finanţe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei, în secolul al XVII-lea.

Ei bine, gâsca băuturilor spirtoase a fost jumulită destul!”, a declarat Florin Rădulescu. 

Spirits România propune, ca soluţie pentru a creşte veniturile, aducerea în zona fiscalizată a unei părţi mai mari din consumul neînregistrat de băuturi spirtoase (vândute pe piaţa neagră). 

”Însă varianta cu cele mai bune rezultate ar fi reducerea diferenţei dintre acciza pentru spirtoase şi categoriile subimpozitate. Un prim pas în această direcţie a fost făcut odată cu introducerea unei accize de 2 euro/hl pentru vin, începând din august 2025. Rata actuală de 0,02 euro/litru (sau 2 euro/hl) ar putea genera suplimentar între 2 şi 4 milioane de euro din accize. Există însă un potenţial mai mare de venituri din vin”, au mai afirmat reprezentanţii ’Spirits România. 

Potrivit Roland Berger, 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producţia ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute, iar această situaţie duce la pierderi semnificative de venituri – estimate la 45-65 de milioane de euro anual – dar subminează şi sănătatea publică şi creează concurenţă neloială pentru întreprinderile legitime. 

Spirits România susţine că prin creşterea gradului de conformare fiscală, autorităţile pot colecta o parte semnificativă din această piaţă netaxată şi declară că şi o creştere marginală de doar 10% a eficienţei colectării pentru spirtoase ar putea genera între 5 şi 7 milioane de euro suplimentar anual, în timp ce o colectare mai ambiţioasă, de 25–30%, ar putea aduce între 10 şi 20 de milioane de euro anual. 

”În contextul unor regimuri mai riguroase de control şi conformare fiscală, atingerea unei rate de colectare de 80% pentru consumul de spirtoase netaxat în prezent ar putea genera între 35 şi 55 de milioane de euro venituri suplimentare la buget, fără a produce efectele negative asociate majorării accizelor. Pentru fiecare 10% din consumul netaxat de spirtoase introdus în sistemul fiscal, veniturile suplimentare din accize ar putea finanţa anual burse de merit pentru până la 8.000 de elevi de gimnaziu”, au mai precizat reprezentanţii Spirits România.