Un atac cibernetic lansat la începutul lunii ianuarie, care a lăsat temporar capitala Venezuelei fără electricitate, a fost parte a unei operaţiuni militare americane menite să faciliteze capturarea preşedintelui Nicolás Maduro, au declarat oficiali americani informaţi asupra misiunii, citaţi de The New York Times.
Operaţiunea, desfăşurată pe 3 ianuarie, a demonstrat nu doar capacitatea Pentagonului de a opri alimentarea cu energie electrică, ci şi de a permite restabilirea rapidă a acesteia, pentru a limita efectele colaterale. Potrivit surselor, atacul cibernetic a fost combinat cu interferenţe asupra sistemelor radar de apărare aeriană, permiţând elicopterelor militare americane să pătrundă în spaţiul venezuelean fără a fi detectate, în cadrul misiunii de capturare a lui Maduro, care a fost ulterior adus în Statele Unite pentru a răspunde la acuzaţii de trafic de droguri.
Deşi cea mai puternică staţie radar a Venezuelei nu era operaţională la momentul intervenţiei, oficialii americani afirmă că armele cibernetice au fost folosite activ pentru a degrada capacităţile de supraveghere aeriană.
Pană de curent limitată, dar semnificativă
Atacul a provocat întreruperi de curent de câteva minute pentru majoritatea locuitorilor din Caracas, însă unele cartiere din apropierea bazei militare unde Maduro a fost capturat au rămas fără electricitate până la 36 de ore.
Deşi specialiştii avertizează de ani de zile că atacurile cibernetice asupra reţelelor electrice pot avea efecte grave asupra spitalelor şi serviciilor de urgenţă, nu au fost raportate victime în unităţi medicale critice precum maternităţile sau secţiile de terapie intensivă. Surse medicale spun că spitalele din Caracas erau mai bine pregătite pentru pene de curent după ani de întreruperi frecvente, majoritatea având generatoare de rezervă, iar atacul a avut loc în timpul nopţii, când populaţia era în mare parte acasă.
Confirmări politice, dar puţine detalii oficiale
Într-o declaraţie publică, o purtătoare de cuvânt a U.S. Cyber Command a afirmat că instituţia „a fost mândră să sprijine Operation Absolute Resolve”, numele misiunii, şi că este pregătită să execute ordinele preşedintelui în orice moment.
Preşedintele Donald Trump a făcut referire indirectă la operaţiune la câteva ore după capturarea lui Maduro, afirmând că „luminile din Caracas au fost în mare parte stinse datorită unei anumite expertize pe care o avem”, fără a oferi detalii tehnice.
La rândul său, general-locotenentul Joshua M. Rudd, nominalizat de Trump pentru conducerea U.S. Cyber Command şi a Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), a evitat să comenteze capacităţile ofensive ale comandamentului în cadrul audierilor din Senat, susţinând că acestea ţin de deciziile politice ale administraţiei. Legislatorii au primit însă briefinguri clasificate privind operaţiunea din Venezuela.
Istoric de acuzaţii privind atacuri asupra infrastructurii
În 2019, guvernul de la Caracas a acuzat Statele Unite pentru un atac cibernetic asupra unei hidrocentrale, care a lăsat mare parte din ţară fără electricitate timp de o săptămână, generând tulburări sociale şi jafuri sporadice. Atunci, administraţia americană a negat orice implicare, iar experţi independenţi au pus incidentul pe seama lipsei de întreţinere şi a subfinanţării sistemului energetic.
De atunci, autorităţile venezuelene au invocat frecvent sabotaj extern pentru a explica avariile industriale, fără a prezenta dovezi publice concludente. În luna premergătoare capturării lui Maduro, zvonurile despre operaţiuni americane clandestine au crescut semnificativ.
Semnal strategic
Operaţiunea din Caracas este considerată de analişti drept una dintre cele mai vizibile demonstraţii recente ale capacităţilor ofensive cibernetice ale SUA, indicând că Washingtonul poate integra atacuri digitale cu operaţiuni militare convenţionale pentru efecte tactice precise, cel puţin împotriva statelor cu sisteme de apărare cibernetică limitate.
