Medicii au declarat că majoritatea morţilor, inclusiv femei şi copii, au fost ucişi într-un baraj de lovituri aeriene israeliene asupra caselor din zona Jabalia din nordul Gazei.
În cursul zilei de miercuri, armata israeliană a emis noi ordine de evacuare a populaţiei din mai multe districte din oraşul Gaza, forţând mii de palestinieni să îşi părăsească adăposturile. Zonele vizate de avertismentele de evacuare includeau mai multe şcoli şi cel mai mare spital, Shifa, potrivit unei hărţi publicate de armata israeliană.
Martorii şi medicii au declarat că, la scurt timp după ordinele de evacuare, avioanele israeliene au efectuat mai multe lovituri aeriene împotriva unor ţinte din oraşul Gaza.
Miercuri, presa israeliană a citat oficiali de securitate care au declarat că, în opinia lor, liderul militar al Hamas, Mohammad Sinwar, şi alţi oficiali de rang înalt au fost ucişi în atacul de marţi asupra a ceea ce armata israeliană a descris ca fiind un buncăr de comandă şi control care se afla sub Spitalul European din Khan Younis, în sudul Fâşiei Gaza. Nu a existat nicio confirmare din partea armatei israeliene sau a Hamas.
Palestinienii speră că vizita lui Trump în Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite va exercita presiuni pentru reducerea violenţei. Hamas l-a eliberat luni pe Edan Alexander, ultimul ostatic american în viaţă pe care îl mai deţinea.
Trump a declarat marţi, la Riad, că vor urma şi alţi ostatici eliberaţi că oamenii din Gaza merită un viitor mai bun.
Eforturile de încetare a focului au eşuat.
Hamas a discutat cu Statele Unite şi cu mediatorii egipteni şi qatarioţi pentru a aranja eliberarea lui Alexander, iar Israelul a trimis o echipă la Doha pentru a începe o nouă rundă de discuţii.
Marţi, trimişii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff şi Adam Boehler, s-au întâlnit cu familiile ostaticilor la Tel Aviv şi au declarat că văd o şansă mai mare de a ajunge la un acord pentru eliberarea ostaticilor în urma înţelegerii cu privire la Alexander.
Hamas a declarat miercuri că atacurile continue indică faptul că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu doreşte să „intensifice agresiunea şi masacrele împotriva civililor pentru a submina aceste eforturi (de încetare a focului)”. Israelul a învinuit Hamas pentru continuarea războiului.
Statele Unite au prezentat un plan de redeschidere a graniţelor pentru livrări de ajutor umanitar în Gaza prin intermediul unor contractori privaţi. Israelul, care a impus o blocadă totală a livrărilor către Gaza începând cu 2 martie, a aprobat planul, dar acesta a fost respins de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de agenţiile internaţionale de ajutor.
Israelul a invadat Gaza ca represalii pentru atacul condus de Hamas asupra comunităţilor din sudul Israelului la 7 octombrie 2023, în care au fost ucise aproximativ 1.200 de persoane şi 251 au fost luate ca ostatice în Gaza, potrivit numărătorilor israeliene.
Campania militară a Israelului a ucis peste 52.900 de palestinieni, potrivit oficialilor locali din domeniul sănătăţii. Gaza se află în pragul foametei, spun grupurile de ajutor şi agenţiile internaţionale.
Guvernul de dreapta al Israelului a păstrat o tăcere diplomatică în această săptămână, în timp ce preşedintele american Donald Trump a făcut o avalanşă de anunţuri care au zdruncinat ipotezele israelienilor cu privire la poziţia ţării lor faţă de cel mai important aliat al său.
Decizia lui Trump de a ocoli Israelul în timpul actualului său turneu în Orientul Mijlociu a fost deja considerată un semn al concentrării sporite a administraţiei sale asupra afacerilor profitabile cu ţările bogate din Golf, inclusiv Qatar, pe care oficialii israelieni îl acuză de mult timp că ajută Hamas, scrie Reuters. Chiar înainte de începerea vizitelor preşedintelui american, Israelul era iritat de discuţiile SUA cu Iranul, inamicul său de moarte, şi de decizia lui Trump de a înceta bombardarea rebeilor Houthi în Yemen, deşi grupul susţinut de Iran a spus că îşi va continua propriile atacuri cu rachete împotriva Israelului.
Oficialii israelieni au fost apoi obligaţi să stea deoparte şi să privească în timp ce Statele Unite negociau pentru a ajunge la un acord cu Hamas pentru a-l aduce acasă pe Edan Alexander, ultimul ostatic american supravieţuitor din Gaza.
De atunci, ei au fost nevoiţi să audă cum Trump a declarat încetarea sancţiunilor împotriva Siriei şi a cerut o normalizare a relaţiilor cu noul guvern de la Damasc, pe care Israelul îl consideră un regim jihadist.
Chiar şi în timp ce Trump vorbea marţi la Riad, revendicându-şi meritul pentru acordul de încetare a focului cu Houthi, presa israeliană a notat că sirenele de avertizare sunau în zone din Israel, inclusiv la Ierusalim şi Tel Aviv, în timp ce o rachetă din Yemen se îndrepta spre acestea.
În ceea ce-l priveşte, Trump a respins orice sugestie de ruptură cu Israelul, spunând reporterilor care îl însoţesc în Golf că vizita sa va fi în cele din urmă benefică pentru o ţară care l-a considerat până acum unul dintre cei mai fermi susţinători ai săi. „Acest lucru este bun pentru Israel, având o relaţie ca cea pe care o am cu aceste ţări; ţări din Orientul Mijlociu, în esenţă toate”, a spus el.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a făcut până acum niciun comentariu, în afară de a-i mulţumi lui Trump pentru că a contribuit la eliberarea lui Alexander.
Dar el s-a confruntat cu percepţia publică larg răspândită că Israelul, aflat deja sub presiune internaţională din cauza războiului din Gaza, a fost lăsat în urmă.
„Orientul Mijlociu este în curs de remodelare sub ochii noştri printr-o serie de acorduri şi întâlniri, în timp ce Israelul a rămas (în cel mai bun scenariu) un observator pe margine”, a scris Yoav Limor, un comentator al ziarului de dreapta Israel Hayom.
Netanyahu, în prezent judecat pentru acuzaţii de corupţie pe care le neagă, nu şi-a ascuns preferinţa pentru Trump în comparaţie cu Joe Biden, precedentul deţinător al postului de la Casa Albă, care a reţinut unele livrări de muniţie grea şi a impus sancţiuni unui număr de colonişti israelieni violenţi.
El se confruntă cu presiuni atât din partea liniei dure naţionalist-religioase din guvernul său, care a insistat să continue războiul din Gaza până la înfrângerea finală a Hamas, cât şi din partea unui public israelian din ce în ce mai obosit de un conflict care durează de peste 18 luni. Până în prezent, el a fost de partea liniei dure.
Dar evenimentele din ultimele două săptămâni sugerează că există o „divergenţă clară a priorităţilor”, iar tratamentul special din partea administraţiilor americane de care s-a bucurat în mod normal Israelul s-ar putea să nu se mai aplice, a declarat Jonathan Panikoff, fost adjunct al ofiţerului naţional de informaţii al SUA pentru Orientul Mijlociu.
„Trump este în mod clar hotărât să meargă mai departe cu o agendă tranzacţională, axată pe comerţ şi investiţii”, a declarat Panikoff, care lucrează acum la think-tank-ul Atlantic Council din Washington.
„Dacă chestiunile politice sau de securitate tradiţionale pe care SUA şi Israelul le-au coordonat întotdeauna strâns din punct de vedere istoric nu se aliniază bine cu priorităţile lui Trump, acesta va merge mai departe cu ele oricum”, subliniază analistul.
Deşi insistă asupra faptului că relaţiile dintre SUA şi Israel rămân puternice, oficialii administraţiei Trump şi-au exprimat uneori în privat frustrarea faţă de Netanyahu, în timp ce preşedintele încearcă să îşi îndeplinească promisiunea din campania electorală de a pune capăt rapid războaielor din Gaza şi Ucraina.
Americanii doresc ca Netanyahu să depună mai multe eforturi pentru a ajunge la o încetare a focului cu Hamas şi la un acord pentru eliberarea ostaticilor şi, de asemenea, şi-au arătat prea puţin apetitul pentru susţinerea oricărui atac israelian asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului, în timp ce SUA caută o soluţie diplomatică.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, James Hewitt, a declarat că administraţia continuă să colaboreze cu Israelul pentru eliberarea celor 58 de ostatici rămaşi în Gaza şi pentru consolidarea securităţii regionale în Orientul Mijlociu.
„Israelul nu a avut un prieten mai bun în istoria sa decât preşedintele Trump”, a spus el.
Susţinătorii liniei dure din guvernul israelian, care s-au bucurat cândva de anunţul lui Trump că are un plan de a goli Gaza de populaţia sa palestiniană şi de a dezvolta enclava de coastă într-o staţiune balneară, au fost în mare parte tăcuţi, iar oficialii israelieni au avut grijă să evite orice critică la adresa administraţiei americane.
„Statele Unite sunt o ţară suverană”, a declarat săptămâna aceasta un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, când a fost întrebat dacă există îngrijorarea că Israelul a fost marginalizat în legătură cu eliberarea lui Alexander. „Dialogul intim” al Israelului cu Statele Unite va fi purtat „direct şi nu prin intermediul mass-media”.
O echipă israeliană a fost trimisă la Doha pentru a participa la discuţiile pentru încetarea focului coordonate de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, însă forţele israeliene au intensificat loviturile în Gaza, ucigând miercuri zeci de palestinieni.
Netanyahu însuşi a semnalat că Israelul, care la începutul acestei luni a anunţat planuri pentru o campanie intensificată în Gaza, îşi menţine obiectivele de război, inclusiv dezmembrarea Hamas ca putere militară şi de guvernare. „Israelul nu se va opri şi nu se va preda”, a transmis premierul miercuri.
