Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, şi trimisul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, vor purta discuţiile sub medierea Omanului, aşa cum au făcut-o şi la discuţiile anterioare de la Muscat.
Aceasta este a doua reuniune la acest nivel de când SUA s-au retras în 2018, sub prima preşedinţie a lui Donald Trump, din acordul internaţional de supraveghere a programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor impuse Iranului.
De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, Donald Trump a relansat politica sa de „presiune maximă” împotriva Iranului, cu care Statele Unite nu mai au relaţii diplomatice din 1980.
În martie, el a făcut apel la Republica Islamică Iran, un duşman declarat al Statelor Unite, să negocieze un nou acord, ameninţând în acelaşi timp că o va bombarda dacă diplomaţia eşuează.
Cu toate acestea, Trump a declarat joi că „nu se grăbeşte” să utilizeze opţiunea militară. „Cred că Iranul vrea să discute”.
În ajunul discuţiilor de la Roma, dl Araghchi şi-a exprimat „îndoielile serioase” cu privire la intenţiile Statelor Unite. Dar „vom participa totuşi la negocierile de mâine (sâmbătă)”.
Deşi a salutat discuţiile, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, şi-a exprimat scepticismul cu privire la rezultatul acestora.
Ţările occidentale şi Israelul – de asemenea un inamic al Iranului – suspectează Republica Islamică de dorinţa de a dobândi arme nucleare. Iranul respinge aceste acuzaţii şi îşi apără dreptul la energie nucleară în scopuri civile, în special pentru energie.
Într-un interviu acordat ziarului francez Le Monde publicat miercuri, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a afirmat că Iranul „nu este departe” de a avea bomba atomică.
După retragerea SUA din acordul din 2015 şi reimpunerea sancţiunilor americane, Teheranul s-a distanţat de acest acord.
Potrivit AIEA, Teheranul îmbogăţeşte uraniu până la 60%, cu mult peste plafonul de 3,67% stabilit pentru acesta, dar încă sub pragul de 90% necesar pentru fabricarea armelor nucleare.
Intensificând presiunea, secretarul de stat american Marco Rubio a cerut europenilor să ia rapid o „decizie majoră” privind „reinstaurarea sancţiunilor internaţionale” împotriva Iranului, deoarece acesta „în mod clar nu respectă acordul actual”.
Grossi, care a avut discuţii cu oficiali iranieni la Teheran în această săptămână, a remarcat că timpul se scurge pentru a ajunge la un acord. „Ne aflăm într-un stadiu crucial în aceste negocieri importante”.
Iranul insistă ca discuţiile să se limiteze la programul nuclear şi la ridicarea sancţiunilor şi consideră, de asemenea, că încetarea tuturor activităţilor sale nucleare reprezintă o „linie roşie”.
Araghchi a avertizat din nou Statele Unite vineri împotriva „cererilor nerezonabile şi nerealiste”, după ce, la începutul săptămânii, Witkoff a solicitat o dezmembrare totală a programului nuclear iranian.
Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice Iran, au exclus orice discuţie privind capacităţile militare şi de apărare ale ţării, iar programul său de rachete balistice provoacă îngrijorare la nivel internaţional.
Influenţa regională a Iranului este, de asemenea, una dintre „liniile roşii” ale ţării, potrivit agenţiei oficiale de presă Irna.
În regiune, Teheranul sprijină ceea ce el numeşte „axa rezistenţei”, o alianţă de grupuri armate ostile Israelului, printre care Hamas palestinian, Hezbollah libanez, rebelii houthi din Yemen şi miliţiile şiite din Irak.
După lansarea negocierilor iraniano-americane, Israelul şi-a reafirmat hotărârea de a împiedica Iranul să dobândească arme nucleare, afirmând că dispune de un „plan de acţiune” în acest sens.
