Acest lucru a fost relatat de Reuters pe 7 august 2025, citând reprezentanți ai administrației americane.
Pe 8 august 2025, va avea loc la Washington o întâlnire între președintele american D. Trump, prim-ministrul armean N. Pashinyan și președintele azer I. Aliyev. Donald Trump, în căutarea unor puncte ca conciliator, va putea semna un acord de pace între cele două țări caucaziene, punând capăt conflictului de lungă durată privind Nagorno-Karabah.
Acordul-cadru de pace planificat pentru semnare între Armenia și Azerbaidjan, potrivit surselor Reuters, conține o prevedere conform căreia Statelor Unite li se acordă drepturi exclusive pentru dezvoltarea pe termen lung a unui coridor strategic de transport prin Caucazul de Sud, prin teritoriul Armeniei. Ca parte a acordului:
• Azerbaidjanul va primi un coridor terestru direct între teritoriul său principal și Nakhichevan, prin teritoriul regiunii Syunik din sudul Armeniei (denumirea azeră este Zangezur);
• Armenia va acorda Statelor Unite drepturi exclusive de a dezvolta un coridor de tranzit pentru o perioadă lungă de timp;
• Ce va primi Armenia în urma acordului nu este specificat.
Noul coridor administrat de SUA prin Armenia se va numi Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (TRIPP). Se așteaptă ca acest coridor să funcționeze conform legislației armene, SUA subînchiriind terenul unui consorțiu pentru a construi și gestiona infrastructura. Oficialii administrației americane speră că TRIPP va debloca potențialul regiunii prin mecanisme comerciale și va ajuta la evitarea unor noi ostilități.
Azerbaidjanul și Armenia discută tratatul de pace de mai mulți ani, de la soluționarea conflictului din jurul Nagorno-Karabahului, după ce Azerbaidjanul a implementat măsuri antiteroriste în regiune în perioada 19-20 septembrie 2023, care s-au încheiat cu lichidarea Republicii Nagorno-Karabah la 1 ianuarie 2024 (acum regiunea Aghdere din Azerbaidjan).
În martie 2025, Ministerul armean de Externe a anunțat că acordul cu Azerbaidjanul era gata de semnare. Documentul conține 17 articole, care declară:
• recunoașterea integrității teritoriale și a inviolabilității frontierelor reciproce,
• efectuarea delimitării și demarcării frontierelor,
• refuzul de a desfășura forțe ale unor țări terțe de-a lungul frontierei,
• retragerea reciprocă a pretențiilor de la instanțele internaționale și renunțarea la noi pretenții privind probleme controversate care existau înainte de semnarea acordului.
Coridorul terestru către Nakhichivan este una dintre cele mai sensibile probleme pentru Azerbaidjan. În prezent, singura modalitate de a ajunge la Nakhichivan din Azerbaidjan este cu avionul sau ocolind Iranul. Baku a început să ceară ca Erevanul să restabilească legăturile de transport de-a lungul coridorului Zangezur după războiul din 2020. Turcia, care se învecinează și cu Nakhichivanul, și-a exprimat sprijinul pentru Azerbaidjan în această chestiune.
În special, Turcia a asigurat Nakhichivanul pentru aprovizionarea cu gaze, iar în 2023 a început construcția conductei principale de gaze Igdir-Nakhichivan (Igdir- Nakhichivan), care va crea condiții pentru furnizarea de gaze naturale către exclava azeră printr-o altă rută – din Turcia, care va completa (sau înlocui) aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan cu un schimb prin Iran. Ceremonia de punere în funcțiune a conductei de gaze Igdir-Nakhchivan a avut loc pe 5 martie 2025. Capacitatea conductei de gaze în etapa inițială este de 2 milioane m3/zi (730 milioane m3/an), cu posibilitatea extinderii la 5 milioane m3/zi (1,8 miliarde m3/an) și a aprovizionării inverse.
Coridorul Zangezur în sine implică construirea unei infrastructuri de transport de aproximativ 40 km lungime, inclusiv o autostradă și o cale ferată. Caracteristici ale traseului propus:
• conexiunea cu autostrada de transport Horadiz-Agbend din Azerbaidjanul continental și cu rețeaua Nakhchivan-Julfa-Ordubad,
• Din partea turcă, se planifică construirea unei căi ferate și a unui drum de la Kars la Nakhichevan.
• Coridorul poate fi așezat prin orașul Meghri, pe teritoriul Armeniei.
Amplasarea geografică va permite Coridorului Zangezur să devină parte a Rutei Internaționale de Transport Transcaspic (TITR) sau Coridorul Mijlociu – o rută internațională care leagă China și Europa prin Asia Centrală și Turcia, ocolind Rusia. În același timp, Rusia însăși se concentrează pe ruta logistică verticală – Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (ISTC), care va asigura conectivitatea intracontinentală și livrarea de mărfuri din porturile rusești de la Marea Baltică către porturile iraniene de pe coasta Golfului Persic. Tensiunea crescândă în relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan ar putea acum să suspende implementarea rutei vestice a ITC Nord-Sud, precum și să încetinească aprovizionarea planificată cu gaze rusești către nordul Iranului prin Azerbaidjan.
Între timp, Azerbaidjanul și Turcia se pregătesc să implementeze proiectul Coridorului Zangezur. Azerbaidjanul construiește infrastructură pe teritoriul său, cu care va fi conectat Coridorul Zangezur. Astfel, până în februarie 2025, calea ferată Horadiz-Agband, care are o lungime de peste 110 km, era finalizată în proporție de 62%, iar autostrada paralelă de 123,5 km era finalizată în proporție de 93% în aprilie. Turcia construiește o cale ferată de 224 km de la Kars la Nahichevan, care este planificată să fie finalizată în termen de 5 ani. Secțiunea din Armenia a rămas în suspensie, dar Turcia a cerut Statelor Unite să abordeze această problemă. În iulie 2025, ambasadorul SUA în Turcia, T. Barrack, a anunțat că Statele Unite sunt gata să închirieze coridorul Zangezur pentru 100 de ani. Armenia a insistat ca partea americană să lucreze și la secțiunea de drum care trece prin Nahichevan, dar Azerbaidjanul a considerat acest lucru o interferență inacceptabilă.
Semnarea acordului-cadru dintre Azerbaidjan și Armenia la Casa Albă va fi o altă contribuție la imaginea lui D. Trump ca conciliator și potențial candidat la Premiul Nobel pentru Pace. În iunie, D. Trump a declarat că, în doar câteva luni, Statele Unite au contribuit la soluționarea mai multor conflicte din lume simultan – printre realizările sale, liderul american s-a numărat stabilirea păcii între India și Pakistan, Israel și Iran (deși Iranul a fost bombardat dur pentru aceasta, dar Statele Unite consideră că au acționat legal), Republica Democrată Congo și Rwanda.
Secretarul de Stat american, M. Rubio, a declarat că președintele SUA este în favoarea păcii și va respecta o poziție pașnică. „Am intervenit în conflictul dintre India și Pakistan, iar șeful statului nostru a reușit să restabilească pacea. Recent, un eveniment similar a avut loc în Cambodgia și Thailanda. Sperăm că vom realiza acest lucru în ceea ce privește Azerbaidjanul și Armenia, prin semnarea unui acord care va fi începutul unui tratat de pace”, a spus M. Rubio. Este demn de remarcat faptul că pe 8 august, ziua semnării așteptate a acordului dintre Azerbaidjan și Armenia, ultimatumul stabilit de D. Trump pentru soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina va expira. Ca măsură de presiune asupra Rusiei, președintele american D. Trump a semnat un ordin executiv care introduce taxe vamale de 25% pentru India începând cu 27 august 2025, ca răspuns la achizițiile continue de petrol rusesc, care va completa taxele vamale de 25% care vor intra în vigoare pe 7 august.
În același timp, ordinul executiv prevede posibilitatea unor modificări dacă Rusia sau o țară vizată de document (până acum doar India) „cooperează suficient cu Statele Unite în probleme de securitate națională, politică externă și economie”. O astfel de posibilitate există, deoarece Rusia și Statele Unite au început pregătirile pentru o întâlnire personală între președintele rus V. Putin și D. Trump, care ar putea avea loc săptămâna viitoare, probabil în Emiratele Arabe Unite.
D. Trump a făcut deja o serie de comentarii cu privire la ultimatumul Rusiei și la potențialele sancțiuni. Președintele american nu a exclus o întâlnire cu V. Putin, chiar dacă Moscova nu are contacte cu Kievul. Potrivit acestuia, negocierile cu liderul rus nu depind de dialogul dintre Kremlin și V. Zelenski. Întrebat dacă ultimatumul rămâne în vigoare, D. Trump a răspuns că este încă dezamăgit de acțiunile Rusiei, dar totul va depinde de cuvintele lui V. Putin. Noi sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit lui D. Trump, depind de deciziile conducerii țării, admițând că restricțiile ar putea fi anunțate pe 8 august.
