Prof. Dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara şi medic primar pneumolog a explicat că plămânii nu au receptori de durere, ci doar pentru reflexe, precum tusea sau iritaţia, inflamaţiile sau leziunile din interiorul plămânului neprovocând durere directă. Dacă nu sunt făcute investigaţii de rutină, mai ales în cazul celor aflaţi la risc, precum fumătorii sau cei care lucrează în medii toxice, cancerul pulmonar sau alte patologii, precum fibroza pulmonară se dezvoltă fără să dea semne încă din primele faze de boală. Cancerul pulmonar apare cu câţiva ani înainte de a avea simptomatologie, spune Prof. Dr. Cristian Oancea.
„Din nefericire, plămânul, neavând acei receptori de durere, adică nu există terminaţii nervoase pentru durere, doar pentru reflexe, de gen tuse sau iritaţie, inflamaţiile sau leziunile din interiorul plămânului nu provoacă durere directă şi atunci toate aceste patologii, cum ar fi cancer pulmonar sau bronşectazii sau alte deformări, fibroza pulmonară, cresc şi se dezvoltă.
Durerea, când o resimţim, că resimţim durere în piept, sau că avem o durere pulmonară, de obicei apare de la structurile învecinate plămânului. De obicei când începe durerea care ne avertizează că ceva se întâmplă greşit acolo, de obicei avem metastaze. Durerea poate să fie stimulată de stimuli mecanici, cum ar fi o lovitură sau o presiune excesivă, poate să fie chimică, mirosim un acid sau nişte substanţe inflamatorii. Durerea începe doar când este implicată pleura parietală sau structurile învecinate.
De obicei, când apar metastazele, că sunt osoase, că sunt pleurale, că în alte organe, de obicei este prea târziu. Dacă ne referim la cancer pulmonar, de obicei a apărut în urmă cu câţiva ani înainte de a avea semne”, a precizat medicul.
Ce investigaţii sunt necesare mai ales în cazul categoriilor aflate la risc, precum fumătorii sau cei care lucrează în mediu toxic. De obicei, după prima evaluare, se recomandă a doua la un an şi a treia, după alţi doi ani trecuţi de la evaluarea de un an.
„Trebuie să fim cu un pas înainte. Dacă ne ştim la risc, dacă ştim că suntem fumători cronici, dacă ştim că lucrăm în mediu toxic, cu poluanţi, cu vopsele, cu anumite noxe trebuie să facem un film la plămâni. Este obligatoriu. Pe locul doi ar fi o spirometrie care ne arată funcţionalitatea, deci dacă pe radiografie sau pe computer tomografie vedem imagistic, spirometria ne arată funcţional acest lucru.
Este foarte important examenul clinic, medicul de familie sau medicul specialist, dacă apare durerea, localizarea durerii, adică unde doare exact, caracterul, dacă este arsură, ascuţită, apăsătoare, dacă are sau nu are legătură cu respiraţia sau cu anumite poziţii de efort şi bineînţeles dacă se asociază cu ceva, dacă pacientul are sau nu are febră. Dacă are febră cu o tuse, poate să indice un sindrom inflamator, de exemplu.
Pe analizele de sânge, pe o infecţie, ne interesează o hemoleucogramă în care numărul de leucocite poate să fie crescut, o proteină c reactivă sau un vsh.
Iarăşi este foarte important dacă avem o suspiciune de embolie pulmonară, când dă o durere toracică, D- dimerii, sunt foarte importanţi”, a explicat medicul.
Când îşi revin plămânii odată ce renunţăm la fumat?
„Până la o lună, două luni, circulaţia şi respiraţia devin mai uşoare şi se îmbunătăţesc. Aproximativ până la un an acei cili respiratori se regenerează. Acel covoraş care se află în interiorul plămânilor noştri care elimină gudroanele, elimină particulele nocive, este ca o mochetă care începe să se regenereze după 3-4 luni, până la un an de zile şi abia atunci vorbim de o curăţare efectivă. Şi bineînţeles după cel puţin un an riscul de boli pulmonare şi cardiovasculare scade masiv, 60-80%, dar nu dispare. Un fumător, aşa arată studiile, care fumează unul, două pachete de ţigări pe zi scurtează viaţa medie cu 10-15 ani. Vă daţi seama, cel puţin un deceniu de viaţă pierde din viaţă. Bineînţeles, contează numărul de ţigări pe zi, vârsta la care a început fumatul. Şi trebuie să spunem că nici vaparea nu este o soluţie, adică fumatul sub orice formă este dăunător”, a explicat pentru News.ro Prof. Dr. Cristian Oancea.
INFO PLUS
Conform datelor INSP, cu tumoră malignă a bronhiilor şi pulmonului sunt rămaşi în evidenţă în toată ţara 39181 de români, în semestrul 1 al acestui an, faţă de 35429, câţi erau în semestrul 1 al anului trecut.
