Ţările care susţin Kievul se reunesc marţi la Paris în încercarea de a avansa către o soluţionare a războiului din Ucraina, care va intra în curând în al cincilea an. Summitul „Coaliţiei de Voinţă” va reuni 35 de ţări care sprijină Ucraina şi are ca scop afişarea „convergenţei” dintre Washington, europeni şi Kiev cu privire la „modalităţile operaţionale” ale garanţiilor de securitate pentru Ucraina, a anunţat luni Palatul Élysée, relatează AFP.
Douăzeci şi şapte de şefi de stat sau de guvern, în principal europeni, sunt aşteptaţi în capitala franceză pentru această nouă reuniune la care vor participa în total 35 de ţări. Emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, vor fi şi ei prezenţi, fiind prima participare americană la un summit fizic al acestei coaliţii lansate în primăvara trecută de Franţa şi Regatul Unit.
Potrivit unor surse diplomatice, sunt aşteptaţi şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni şi premierul canadian Mark Carney.
Liderii trebuie să convină în special asupra viziunii lor comune în legătură cu „modalităţile unui armistiţiu” viitor între Ucraina şi Rusia, asupra răspunsului lor în caz de încălcare, precum şi în legătură cu principiul „desfăşurării unei forţe multinaţionale” pentru a „da asigurări Ucrainei” în cadrul unui eventual acord politic, a precizat preşedinţia franceză. Aceste decizii erau încă în curs de „finalizare” luni.
Şefii de stat şi de guvern ar urma să dezvăluie doar „ceea ce secretul militar permite să se spună”, a avertizat un consilier al preşedintelui francez Emmanuel Macron. Cu alte cuvinte, nu trebuie să ne aşteptăm să aflăm efectivele acestei forţe multinaţionale sau contribuţiile ţărilor dispuse să participe la ea.
„Ambiţia noastră este să anunţăm mâine finalizarea lucrărilor de convergenţă”, a explicat consilierul. „Putem afirma cu încredere că europenii din Coaliţia de Voinţă şi americanii ştiu cum să ofere garanţii de securitate Ucrainei odată ce se va ajunge la un armistiţiu şi vor începe negocierile de pace”, a adăugat el.
REUNIUNI PREGĂTITOARE
Pentru a pregăti întâlnirea de marţi de la Paris, consilieri de securitate din 15 ţări, printre care Franţa, Germania şi Canada, precum şi reprezentanţi ai UE şi NATO, s-au reunit sâmbătă la Kiev. Steve Witkoff a participat de la distanţă la discuţiile dedicate detaliilor ultimei versiuni a planului de încetare a ostilităţilor prezentat de Statele Unite şi negociat cu Ucraina. O altă întâlnire pregătitoare, a şefilor de stat major, a avut loc luni.
Această serie de discuţii are ca scop „să aducă o contribuţie suplimentară la apărarea (ucraineană) şi să accelereze sfârşitul războiului”, a declarat duminică seara preşedintele Volodimir Zelenski.
„Ucraina va fi pregătită pentru cele două căi posibile: diplomaţia, pe care o căutăm, sau continuarea unei apărări active dacă presiunea exercitată de partenerii noştri asupra Rusiei se dovedeşte insuficientă”, a spus Zelenski.
De la Moscova, omologul rus, Vladimir Putin, a repetat şi el în ultimele săptămâni că Moscova îşi va atinge obiectivele în Ucraina, fie prin negocieri, fie pe calea armelor. Însă Kremlinul şi-a făcut cunoscută intenţia de a-şi „înăspri” poziţia în cadrul negocierilor, după ce a acuzat Ucraina că a vrut să atace cu drone o reşedinţă a lui Vladimir Putin, lucru pe care Kievul îl neagă.
Donald Trump, care iniţial s-a declarat şocat de anunţul acestor presupuse atacuri, a declarat în cele din urmă că „nu crede” că acest atac a avut loc.
În faţa îndoielilor exprimate de europeni cu privire la veridicitatea acestei operaţiuni, Rusia a difuzat un videoclip care arăta resturile unei drone, o hartă cu traiectoria aparatelor şi mărturia unui bărbat prezentat ca fiind un locuitor al unui sat situat în apropierea acestei reşedinţe.
CLINICĂ DIN KIEV, LOVITĂ DE UN ATAC RUSESC
Pe teren, forţele ruse şi-au continuat luni înaintarea, revendicând cucerirea localităţii Grabovské din regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei, unde Putin a ordonat trupelor sale să cucerească o „zonă tampon” la frontieră.
În 2025, armata rusă a înregistrat cel mai puternic avans pe front de la primul an – 2022 – al invaziei din Ucraina, cucerind peste 5.600 km2 de teritorii ucrainene, potrivit analizei făcute de AFP pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care colaborează cu Critical Threats Project (CTP), două centre de reflecţie americane specializate în studierea conflictelor.
În ajunul reuniunii aliaţilor Ucrainei destinate continuării eforturilor diplomatice pentru soluţionarea conflictului, o clinică din Kiev a fost lovită luni de atacuri ruseşti care au cauzat moartea a două persoane. Alerte antiaeriene au sunat în timpul nopţii pe întreg teritoriul ucrainean, vizat de 165 de drone, potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski, care a semnalat noi întreruperi de curent electric.
În capitala ucraineană, aceste atacuri au provocat un incendiu într-o clinică privată, soldat cu un mort şi trei răniţi, potrivit serviciilor de urgenţă, care au difuzat imagini cu evacuarea pacienţilor pe targă în miezul nopţii. Margarita Maliovana, directoarea clinicii, a declarat pentru AFP că a fost o „noapte teribilă”. Potrivit acesteia, 26 de pacienţi se aflau la faţa locului în momentul impactului, iar un bărbat de 30 de ani a murit.
La periferia Kievului, mai multe locuinţe şi infrastructuri esenţiale au fost afectate de bombardamente, care au provocat moartea unui bărbat în localitatea Fastiv, a explicat guvernatorul Mîkola Kalacinîk pe Telegram.
Atacurile au provocat întreruperi de curent, fiind necesară activarea sistemelor de urgenţă pentru a menţine alimentarea cu apă şi încălzire, a precizat oficialul, în condiţiile în care temperaturile nocturne au scăzut la -8 °C.
