Suspans maxim în SUA: Harris sau Trump? Aproape 80 de milioane de americani au votat anticipat

În aceste alegeri prezidenţiale americane din 2024 se măsoară două personalităţi radical opuse, pe care le despart aproape două decenii.

Pe de o parte, actuala vicepreşedintă democrată, care l-a înlocuit în iulie pe bătrândul preşedinte Joe Biden, Kamala Harris, în vârstă de 60 de ani, poate deveni marţi prima femeie la conducerea primei puteri mondiale şi militare a lumii.

De cealaltă parte, fostul preşedinte republican, în vârstă de 78 de ani, autorul unei reveniri politice spectaculoase după ce a plecat de la Casa Albă în 2021 într-un context haotic, care a scăpat de două proceduri de destituire şi care a fost condamnat în justiţie.

Marcată de lovituri de teatru de neimaginat, în primul rând două tentative de asasinare ale septuagenarului, această campanie care se încheie a fost marcată de asemenea de toate escaladările unei ţări fracturate.

Fiecare dintre cei doi rivali se declară încrezător în victoria sa. Însă, în realitate, competiţia este atât de strânsă încât doar câteva zeci de mii de voturi ar putea decide rezultatul scrutinului.

Tensiunea este alimentată mai ales de către Donald Trump, care a început să pună în discuţie integritatea operaţiunilor de votare.

Echipa de campanie a Kamalei Harris a anunţat luni că se ”aşteaptă deplin” ca republicanul să se declare învingător timpuriu.

Un purtător de cuvânt al democratei, Ian Sams, vede în acest lucru un ”semn de slăbiciune şi de frică de a pierde”. ”Asta nu va ţine”.

Cele mai preţioase voturi sunt de smuls celor şapte state pivot bine identificate, pe care cei doi pretendenţi la Casa Albă le străbat fără oprire de luni de zile şi în care cheltuiesc sute de milioane de dolari.

Între cele şapte, statul care oferă cel mai mare număr de mari electori este Pennsylvania. Statele Unite, o ţară federală, au un sistem de sufragiu universal indirect, care încoronează candidatul ce reuşeşte să adune o majoritate a celor 538 demari electori – adică cel puţin 270.

Este aşadar logic ca în Pennsylvania să-şi arunce-n joc ultmle forţe Kamala Harris şi Donald Trump.

Vicepreşedinta, o fostă procuroare şi apoi senatoare în California, fiica unui jamaican şi a unei indience, se duce la Scranton, oraşul natal al lui Joe Biden, iar apoi în principalele două oraşe din stat, Pittsburgh şi Philadelphia.

În această ultimă etapă, ea urmează să obţină susţinerea lui Oprah Winfrey, Lady Gaga şi Ricky Martin, după ce a obţinut-o pe cea a altui grup de vedete ca Bruce Springsteen, Jennifer Lopez sau a superstarului baschetului LeBron James.

Donald Trump a ţinut un prim miting la Raleigh, în North Carolina. ”Mâine patrioţii sunt cei care muncesc din greu ca voi şi care ne vor salva ţara”, a tunat el.

El se ducea apoi, luni, la Reading şi Pittsburgh, în Pennsylvania, şi îşi încheie ziua-maraton la Grand Rapids în Michigan.

Sunt tot atâtea locuri în care fostul magnat în domeniul imobiliar va vorbi despre o ţară care pluteşte în derivă, invadată de milioane de imigranţi cladestini infractori, în faliment economic şi moral, sub influenţa ”inamicilor dinăuntru”.

Republicanul şi-a înăsprit recent retotrica, folosind cuvinte insultătoare pentru a-şi desemna adversara, care l-a prezentat, în replică, drept ”fascist” şi animat de răzbunare şi de setea de ”putere fără limite”.

Un angajat al unui restaurant din Grand Rapids, Ethan Wells, în vârstă de 19 ani, declară AFP că este entuziasmat de perspectiva de a asista la ultimul miting al lui Donald Trump.

”Când era Trump preşedinte, nimeni nu se punea cu America”, justifică el.

Aproape 80 de milioane de americani – inclusiv Kamala harris şi Joe Biden – au votat anticipat, dintre cei 244 de milioane de alegători. Rivalul său urmează să voteze marţi, în apropierea reşedinţei sale, Mar-a-Lago, în Florida.

Alegerile generează mult suspnas în privinţa rezultatului, aşteptat posibil în noaptea de marţi spre miercuri sau după scurtin.

Donald Trump nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea în alegerile prezidenţiale din 2020, după care susţinătorii săi au luat cu asalt Capitoliul, la 6 ianuarie 2021.

Cele două tabere au angajat deja zeci de acţiuni în justiţie, iar doi americani din trei se tem de o erupţie a violenţei în urma alegerilor.

Cel puţin două state – Washington şi Nevada – au mobilizat rezervişti din Garda Naţională în mod preventiv.

În Georgia, agenţi electorali sunt echipaţi cu un dispozitiv cu buton de alarmă care permite avertizarea autorităţilor în caz de pericol.

În America, unele secţii de votare au prevăzut o supraveghere cu drona sau cu lunetişti de elită pe acoperişuri.

În capitala federală Washington, bariere metalice au fost ridicate în jurul Casei Albe, capitoliului şi altor locuri sensibile.

Mureş: Accident cu şase victime în Sighişoara, între un microbuz şi un autocamion

SUA nu văd nicio modificare în permiterea accesului umanitar în Fâşia Gaza din partea Israelului