„Administraţia Fondului pentru Mediu (…) a anunţat, prin vocea preşedintelui Florin Bănică, suspendarea lansării tuturor programelor de finanţare pentru anul 2025. Anunţul – făcut, culmea, într-un comunicat modificat pe parcurs, dar cu acelaşi număr de înregistrare – a stârnit nu doar confuzie, ci şi suspiciuni serioase privind fundamentul legal şi motivaţiile reale ale acestei decizii.
Iniţial, AFM a anunţat sec „anularea tuturor programelor de finanţare în derulare”, adică inclusiv „Casa Verde 2023” – aflat în plină instalare – şi „Casa Verde 2024”, abia demarat cu liste de beneficiari deja aprobate. La scurt timp, în acelaşi comunicat, mesajul a fost schimbat într-o „suspendare a lansării programelor” din 2025. Aparent, legislaţia permite şi comunicarea în zigzag, cu mesaj dublu şi interpretabil. Ne întrebăm totuşi dacă statutul AFM acordă preşedintelui instituţiei libertatea de a opri discreţionar programe bugetate, anunţate public şi asumate ca parte a angajamentelor internaţionale de mediu ale României. Dacă are acest drept, aşteptăm cu interes justificările. Dacă nu îl are, vrem să ştim cine şi de ce a luat o decizie care loveşte direct în tranziţia energetică a României şi afectează zeci de mii de cetăţeni, antreprenori şi angajaţi din sectorul verde”, susţine asociaţia de profil.
AFM a anunţat, miercuri, într-un comunicat de presă, că, până la formarea noului guvern, suspendă lansarea tuturor programelor de finanţare, inclusiv lansarea sesiunii „Rabla” pentru persoane fizice, programată pentru joi, 19 iunie, la ora 10:00.
Ulterior, instituţia a revenit cu o erată în care a precizat faptul că „suspendă lansarea programelor de finanţare”, nu „toate programele de finanţare în desfăşurare”.
Reprezentanţii APCE susţin, în context, că fondurile utilizate în aceste programe nu sunt bani publici controlaţi de partide, ci provin din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi, în conformitate, cu normele europene, aceste sume pot fi folosite exclusiv pentru proiecte de reducere a emisiilor şi pentru protecţia mediului.
„România are obligaţia de a raporta reduceri de emisii CO2. În fiecare an, peste 25.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului. Cei care opresc aceste programe vor avea dificultăţi să explice public cum exact au contribuit la protejarea vieţii cetăţenilor. În spatele fiecărui panou fotovoltaic montat stau firme, ingineri, electricieni, logisticieni, antreprenori români. Zeci de mii de locuri de muncă depind de aceste programe. Să le blochezi din calcule politice este, cel puţin, o miopie economică gravă”, se arată în comunicat.
În aceeaşi zi în care AFM a anunţat suspendarea programelor derulate, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA) a avertizat, într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES, că această decizia de suspendare a programului „Rabla” 2025 destabilizează piaţa auto şi încrederea publică în autorităţi.
„Înţelegem constrângerile bugetare şi necesitatea ajustărilor fiscale, însă coerenţa şi predictibilitatea politicilor publice stau la baza încrederii mediului privat şi a cetăţenilor în instituţiile statului şi în angajamentele deja asumate pentru asigurarea calităţii vieţii, siguranţă rutieră, reducerea poluării şi protecţia mediului. Suspendarea Programului Rabla Auto 2025 survine după cea mai lungă întârziere din istoria iniţiativei şi după o lansare etapizată care a creat deja confuzie şi neîncredere în rândul solicitanţilor. Efectele negative ale acestei amânări de peste 5 luni a programului se văd deja în piaţă: înmatriculările de autoturisme au scăzut cu 32,4%, în mai 2025, faţă de aceeaşi lună din 2024, generând un recul de 12% pe întreg anul, iar vehiculele electrice au înregistrat un declin de 41,2% în primele cinci luni din 2025, faţă de perioada similară a anului trecut, situând România pe ultimul loc în UE la acest capitol”, a transmis organizaţia.