Alegători şi aleşi democraţi, dar şi mame republicane au cerut legi care să restrângă accesul la arme de foc după un atac armat într-o şcoală privată, în Tennessee, însă adunarea statului a blocat orice demers, luându-le puţin câte puţin speranţa care le rămânea, relatează AFP.
”Am devenit nişte alegătoare care se concentrează asupra unei singure mize”, constată Melissa Alexander, vârful de lance, împreună cu Mary Joyce, al „Covenant moms”, mame ale elevilor de la Covenant School, unde o tânără a ucis trei copii şi trei adulţi în martie 2023.
De atunci, cele două femei – care provin din familii conservatoare -, foarte puţin politizate înainte de atac, sunt hotărâte să continue să ceară ”legi compatibile cu al Doilea Amendament” al Constituţiei americane privind dreptul de a purta o armă, în pofida faptului că a te exprima în mod public în acest ”subiect polarizant” este ”înngrozitor”, subliniază Melissa Alexander.
Această agentă imobiliară industrială este ea însăşi proprietara unei arme de foc şi este mândră de telentele de vânător ale fiului său.
”Nu vreau să se tragă în mine”, subliniază, la rândul său, Mary Joyce.
Între încăpăţânarea dreptei şi resemnarea stângii, acest subiect aproape că nu a fost abordat în campania în vederea alegerilor prezidenţiale americane care urmează să aibă loc marţi.
Tennessee are unul dintre cele mai mari rate de moarte prin împuşcare din ţară, iar aceasta este principala cauză a morţii în rândul minorilor.
El este totodată unul dintre cele mai permisive state.
Este de ajuns să ai 18 ani pentru ca să cumperi o puşcă de asalt (21 să cumperi alcool), controalele sunt limitate sau inexistente, iar niciun text nu autorizează retragerea temporară a armelor persoanelor perculoase. Aproximativ 76% dintre locuitori sunt, însă, în favoarea acestei măsuri, democraţi şi republicani deopotrivă, potrivit Universităţii Vanderbilt.
”IRESPONSABIL”
”Credeam că (Covenant) va marca o cotitură”, îşi aminteşte Justin Pearson, un deputat local democrat.
”Mi-am pierdut deja încrederea la nivel naţional, având în vedere că ţara n-a făcut nimic după atacul armat de la Sandy Hook”, recunoaştye el, evocând masacrarea a 20 de copii şi şase adulţi într-o şcoală primară în 2012.
”Însă de data asta a fost atât de aproape şi într-o insituţie privată şi creştină… Aveam un minimum de speranţă ca (majoritatea republicană) să acţioneze altfel”.
Pearson şi alt ales afro-american au fost excluşi din Parlamentul local la puţin timp după tragedie din cauză că au manifestat în incinta instituţiei, o sancţiune extrem de rară. O a treia aleasă democrată, albă, care protesta împreună cu ei, a fost lăsată în pace.
Cei doi deputaţi au fost realeşi rapid. Însă sesiunile legislative excepţionale agitate din 2023 şi 2024 au condus doar la nişte legi minore, care nu restrâng circulaţia puştilor de asalt şi nici a pistoalelor.
Din contră, profesorii pot de-acum să poarte o armă.
”Noi am făcut totul pentru a împioedica acest lucru”, povesteşte Melissa Alexander. Ea evocă conferinţe de presă şi întâlniri cu aleşi, până la guvernatorul statului Tennessee.
”Ni s-a spus că putea să fie şi mai rău şi că, dacă legea este dezbătută vreodată din nou, purtarea armelor ar putea să devină obligatorie”. deplânge Mary Joyce.
”RENUNŢARE”
Fiica sa, care şi-a pierdut în parte auzul în timpul atacului, îi datorează supravieţuirea profesoarei care i-a ţinut pe copii în tăcere în clasă.
”Ideea că instituţiile ar trebui să înfrunte un atacator înarmat cu o mitralieră cu un pistol este ridicolă, periculoasă, iresponsabilă şi aproape rizibilă”, declară ea.
Singura consolare este că ”niciun district şcolar nu a aplicat măsura” pentru moment.
În Tennessee, la fel ca în alte state americane, Partidul Republican a obţinut o ”super majoritate” mulţumită susţinerii financiare a NRA, lobby-ul american proarme, şi ”măsluirii” (”gerrymandering”) hărţilor electorale, declară o profesoară de ştiinţe politice la Universitatea Vanderbilt, Carrie Russell.
”Odată ajunşi la putere, ei divizează pentru a domni mai bine. Alegătorii nu pot să facă aproape nimic pentru a-i îndepărta”, analizează ea.
AFP a contactat aproximativ 12 deputaţi locali republicani, fără să primească vreun răspuns.
”Am impresia că sunt condamnată. Au trecut doi ani de când sunt pregătită să renunţ”, mărturiseşte Clemmie Greenlee, fondatoarea Asociaţiei Nashville Peacemakers.
De când a fost ucis fiul său adult, în 2003, ea militează neîncetat şi susţine zeci de alte familii care au pierdut un apropiat.
Clemmie Greenlee n-are nicio speranţă de la alegerile prezidenţiale. ”Nu aştept nimic nici de la Kamala (Harris), şi nici de la Donald (Trump)”. tună ea. ”Violenţa cu arme de foc, ei nici măcat nu vorbesc despre ea”.
