După ce a discutat săptămâna trecută cu generalul de aviaţie american Gregory Guillot, responsabil cu apărarea regiunii, Andersen a afirmat că, “militar, colaborăm, ca întotdeauna”. Guillot a vizitat baza militară a SUA de la Pituffik, în Groenlanda, în 19-20 iunie, pentru prima dată după ce Washingtonul a subordonat supravegherea insulei comandamentului nordic, în locul celui european.
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a sugerat de mai multe ori că americanii ar putea obţine Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei situat pe cea mai scurtă rută între Europa şi America, vital pentru sistemul de avertizare privind rachetele balistice. Liderul de la Casa Albă nu a exclus nici anexarea prin forţă, iar luna aceasta, când a fost audiat în Congresul de la Washington, Pete Hegseth, secretarul apărării SUA, nu a negat existenţa unor planuri în această eventualitate.
Însă Sorensen a susţinut că “nu are absolut deloc în minte” un astfel de scenariu. “Dorm perfect noaptea”, a spus el.
În dialogul cu Reuters, generalul danez a făcut primele comentarii după întâlnirea cu Guillot, în contextul unor exerciţii militare în Groenlanda la care au participat cele mai mari forţe de când s-a încheiat Războiul Rece.
În trecut, nave de stat ruseşti şi chineze au apărut de mai multe ori pe neaşteptate în jurul Groenlandei, iar guvernul condus de Trump a acuzat Danemarca de eşecul menţinerii siguranţei insulei în faţa unor posibile incursiuni. Atât Moscova, cât şi Beijingul au negat că ar avea astfel de intenţii.
Andersen a estimat că nivelul de ameninţare pentru Groenlanda nu a crescut anul acesta. “Nu vedem aici nave de stat ruseşti sau chineze”, a arătat el.
Prezenţa navală a Danemarcei în Groenlanda constă în patru nave de patrulare învechite, un avion de supraveghere şi patrule pe sănii cu câini, cu misiunea de a monitoriza o suprafaţă de patru ori mai mare decât a Franţei, menţionează Reuters. Generalul a afirmat însă că, pentru Comandamentul Arctic din subordinea sa, prioritatea se schimbă dinspre demonstrarea prezenţei şi misiuni civile – cum ar fi cele de căutare, salvare şi inspecţia pescuitului – către apărarea teritorială.
“În realitate, Groenlanda nu este chiar aşa de greu de apărat”, a explicat Andersen. “Sunt relativ puţine puncte care necesită apărare, şi desigur avem un plan pentru asta. NATO are un plan pentru asta”.
La exerciţiile militare de luna aceasta, danezii au desfăşurat o fregată, avioane de vânătoare F-16, forţe speciale şi efective suplimentare, intensificând monitorizarea în jurul infrastructurilor critice. Aceste forţe vor pleca săptămâna viitoare, când se încheie manevrele, a informat Andersen, adăugând că i-ar plăcea să repete exerciţiile în lunile următoare.
“Pentru a menţine această zonă liberă de conflicte, trebuie să facem mai mult, trebuie să avem o forţă de descurajare credibilă. Dacă Rusia începe să îşi schimbe comportamentul în jurul Groenlandei, trebuie să pot să acţionez pe această bază”, a apreciat generalul.
În ianuarie, guvernul de la Copenhaga a promis peste două miliarde de dolari pentru întărirea apărării arctice, inclusiv nave militare noi pentru climatul respectiv, drone cu rază lungă de acţiune şi acoperire din sateliţi. Franţa s-a oferit să desfăşoare trupe în Groenlanda, iar Reuters remarcă – fără a-l numi – că oficialul militar cu cel mai înalt rang din UE (probabil generalul austriac Robert Brieger, preşedintele Comitetului Militar al Uniunii Europene – n. red.) a apreciat că staţionarea de efective din ţări europene în Groenlanda ar avea sens.
În capitala Groenlandei, Nuuk, trăiesc 20.000 de locuitori, iar restul populaţiei de 57.000 a insulei este răspândit în 71 de localităţi mici, în special pe coasta de vest. Lipsa infrastructurii în alte regiuni constituie un factor de descurajare în sine, a arătat generalul Andersen. “Dacă, de exemplu, ar avea loc o debarcare navală rusească pe coasta de est, cred că nu ar dura mult înainte ca o astfel de operaţiune militară să se transforme într-o misiune de salvare”, a spus el.
