Uniunea Europeană a fost lovită de tarife de 20%, în timp ce Regatul Unit a fost afectat de tarife mai reduse, de 10%, profitând de o relaţie comercială mai echilibrată cu SUA. Atenţia se îndreaptă acum spre reacţiile politicienilor europeni şi potenţiala escaladare a conflictului comercial.
Deşi majoritatea analiştilor sunt de acord că, din perspectivă economică, nu există adevăraţi câştigători în faţa unei posibile încetiniri a creşterii şi fragmentării comerţului global, unele sectoare europene s-au remarcat joi, fie pozitiv, fie negativ.
Indicele european Stoxx Luxury 10 a scăzut cu 4,8%. Acţiunile Burberry au coborât cu peste 8%, LVMH cu 4,8%, iar Kering (deţinătorul Gucci) cu 5%.
Produsele de lux, fabricate în general în Europa şi exportate în SUA, sunt direct vizate de noile tarife. Potrivit analiştilor Citi, Birkenstock (Germania), Brunello Cucinelli (Italia) şi Pandora (Danemarca) sunt printre cele mai expuse companii, cu 31%-47% din venituri provenind din SUA.
SUA reprezintă o piaţă majoră pentru vin, bere, băuturi spirtoase, ciocolată, brânzeturi şi ulei de măsline din UE.
AB InBev a scăzut cu 0,6%, Pernod Ricard cu 2,5%, Heineken cu 1,3%, iar Tate & Lyle cu 2,6%. Asociaţia Spirits Europe a declarat că acest comerţ transatlantic susţine numeroase locuri de muncă şi cere revenirea la o relaţie comercială stabilă.
Germania, cel mai mare exportator european către SUA, este afectată direct, în special prin sectorul auto (BMW, VW, Mercedes-Benz, Porsche), vizat acum de tarife de 25%.
Economistul-şef al Deutsche Bank, Robin Winkler, a avertizat că efectele indirecte ale şocului tarifar vor fi semnificative, în special din cauza măsurilor mult mai dure împotriva importurilor asiatice, ceea ce accentuează impactul asupra lanţurilor comerciale globale.
Retaileri precum H&M şi Adidas, care depind de producţia din Asia de Sud şi Sud-Est, sunt afectaţi de tarife de peste 40% asupra bunurilor din aceste regiuni.
Adidas a pierdut 11%. Specialiştii avertizează că pentru mulţi exportatori, noile tarife înseamnă trecerea de la profit la pierdere, necesitând regândirea pieţelor-ţintă şi a capacităţilor de producţie.
Transport şi logistică
Sectorul transporturilor globale este sensibil la încetinirea comerţului.
Maersk a declarat că noile tarife vor genera prudenţă în rândul clienţilor. Acţiunile Maersk au scăzut cu 9,5%, Hapag-Lloyd cu 8% şi DSV cu 6,5%.
Băncile au fost printre cele mai afectate sectoare. Indicele Stoxx Banks a scăzut cu 4,52%, în cea mai gravă sesiune din ultimii doi ani.
Standard Chartered a pierdut 10%, iar HSBC 7,5%, pe fondul temerilor de recesiune globală.
Tariful de 25% pentru importurile auto a afectat puternic sectorul: Volkswagen, Mercedes-Benz şi BMW au scăzut cu peste 2%, iar Stellantis (proprietarul Jeep, Dodge, Fiat, Peugeot) a pierdut 3,5%.
Lanţurile globale de producţie şi dependenţa de fabricile din Mexic fac industria extrem de vulnerabilă la războiul comercial.
Euro şi lira sterlină au atins maxime ale ultimelor şase luni, iar francul elveţian s-a apreciat semnificativ faţă de dolar.
La ora 15:00 în Londra, euro era în creştere cu 2,2%, la 1,108 dolari.
Analiştii prevăd un potenţial avans către 1,12 dolari, dar avertizează că o apreciere prea rapidă ar putea declanşa vânzări.
Medicamentele şi produsele farmaceutice, exporturi importante ale UE, au fost scutite deocamdată de noile tarife.
Indicele Stoxx Pharma a scăzut cu 1,9%, dar GSK şi AstraZeneca au crescut cu 2,7% şi respectiv 1,5%. Novo Nordisk a fost stabilă. Cu toate acestea, Trump a avertizat că industria farmaceutică ar putea fi supusă unor investigaţii viitoare.
Într-un context negativ general, acţiunile utilitare europene au crescut cu 2,6%. Engie (Franţa) şi Iberdrola (Spania) au fost printre performerii zilei, fiecare cu o creştere de circa 2,7%, Iberdrola atingând un nou maxim anual.
Porumbul ucrainean, un element important al sectorului cerealier din ţara vecină, ar putea profita de pe urma tarifelor americane, deoarece ar putea înlocui porumbul american, în situaţia în care vor fi adoptate represalii la produsele americane, susţin analiştii intervievaţi joi de Reuters.
Preşedintele SUA, Donald Trump a anunţat tarife de minimum 10% la majoritatea importurilor, cu tarife semnificativ mai mari pentru bunurile provenite din câteva ţări, printre care se numără şi China, care cel mai probabil vor declanşa represalii ce ar putea duce la majorarea preţurilor şi diminuarea cererii pentru produsele americane.
Ucraina este un mare cultivator şi exportator mondial de porumb.
„Dacă principalii importatori vor sfârşi prin a impune tarife la porumbul american, asta ar putea crea o oportunitate uriaşă pentru furnizorii alternativi”, a apreciat firma de consultanţă ASAP Agri. „Porumbul ucrainean este într-o poziţie puternică: preţuri competitive, logistică stabilă şi legături strânse cu pieţele din Uniunea Europeană şi Asia”, a adăugat firma de consultanţă.
ASAP Agri precizează că pe prima poziţie este Brazilia, dar recolta ţării sud-americane nu poate acoperi toată cererea şi aici ar putea interveni Ucraina pentru a-şi majora cota de piaţă.
O altă firmă de consultanţă, Barva Invest, susţine că Ucraina consideră SUA drept un competitor pe piaţa exporturilor de cereale şi oleaginoase şi nu un partener comercial, astfel că posibilele represalii adoptate de alte ţări pentru exporturile SUA vor avea cel mai mare impact. Analiştii de la Barva Invest adaugă că, cel mai probabil, UE, Australia şi China vor adopta măsuri de represalii la tarifele americane, ceea ce creează oportunităţi strategie pentru Ucraina, acolo unde această ţară concurează direct cu SUA.
„În primul rând, acest lucru este valabil pe piaţa porumbului, boabelor soia şi grâului, iar mai indirect la rapiţă, ulei de floarea soarelui şi orz”, susţin analiştii de la Barva Invest.
Ucraina a produs 32 milioane de tone de porumb în 2023 şi 26 milioane de tone în 2024. Tot Ucraina a exportat aproape 30 de milioane de tone de porumb în sezonul 2023/24 şi este posibil să exporte 22 milioane de tone în sezonul 2024/25, potrivit Asociaţiei firmelor din sectorul de agribusiness din Ucraina (UCAB).
Analiştii se aşteaptă ca fermierii să majoreze suprafeţele însămânţate cu porumb în acest an, în condiţiile în care preţurile la export sunt avantajoase.
Tot în 2024, Ucraina a recoltat o cantitate record de 6,2 milioane de tone de soia boabe şi aproximativ jumătate din această cantitate ar putea fi exportată în acest sezon.
În 2025, producţia de soia a Ucrainei ar putea să se situeze între 5,8 şi 6,2 milioane de tone, iar volumul final va depinde de prezenţa sau absenţa precipitaţiilor în lunile mai şi iunie.
