O arhivă din Haga privind 425.000 de persoane acuzate că au colaborat cu naziştii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial va fi dezvăluită la sfârşitul acestei săptămâni, conform The Guardian.
Joi, arhivele centrale ale tribunalelor cu jurisdicţie specială (CABR), înfiinţate după ce aliaţii au eliberat Ţările de Jos pentru a-i aduce pe colaboratori în faţa justiţiei, se vor deschide în conformitate cu normele arhivelor naţionale.
Până acum, cea mai vizitată arhivă de război din Ţările de Jos a fost accesibilă doar cercetătorilor, celor implicaţi şi descendenţilor direcţi. Începând de joi, însă, arhiva fizică se va deschide publicului larg.
În primele trei luni ale anului 2025, cercetătorii şi descendenţii victimelor şi ai presupuşilor vinovaţi vor avea, de asemenea, acces digital pentru prima dată la un sfert din această bază de date extraordinară, aflată la Arhiva Naţională din Haga.
Rudele au sentimente amestecate cu privire la această schimbare. „Este un pic inconfortabil”, a declarat Connie, în vârstă de 74 de ani, una dintre cele trei surori a căror istorie de familie se află în arhivă. „Nu ştiu ce ar putea ieşi din ea în cele din urmă, dacă oamenii ne caută numele de familie pe Google”.
Dar unii olandezi cred că deschiderea cu privire la trecutul de război al ţării, inclusiv colaborarea sa economică şi birocratică, este crucială. Trei sferturi din populaţia evreiască olandeză – peste 102.000 de persoane – a fost ucisă de nazişti, cu colaborarea antisemită a statului, a poliţiei şi a unei părţi a populaţiei olandeze.
Acesta este un trecut cu care ţara abia acum se confruntă, deschizând un muzeu naţional al Holocaustului, prezentând scuze publice şi finanţând cercetări privind rolul instituţiilor şi al firmelor de transport.
„Acest lucru face parte din reprimarea de către olandezi a amintirilor lor despre colaborare, după ce ne-am pedepsit colaboratorii militari şi politici”, a declarat Johannes Houwink ten Cate, profesor emerit de studii despre Holocaust la Universitatea din Amsterdam. „Pot înţelege că copiii şi nepoţii colaboratorilor se tem acum de posibile consecinţe, dar experienţa mea personală este că sentimentele lor se liniştesc odată ce vor vedea dosarele. Deschiderea acestora este un pas important”.
Iniţial, intenţia a fost de a publica, joi, arhiva online pe site-ul Oorlog voor de Rechter („războiul în faţa judecătorilor”). Perspectiva a stârnit însă îngrijorarea opiniei publice, iar Autoritatea olandeză pentru protecţia datelor (AP) a emis un avertisment conform căruia publicarea online a arhivei presupuşilor colaboratori ar încălca legislaţia privind viaţa privată.
