Miza este uriașă: o eventuală decizie favorabilă operatorilor de jocuri de noroc ar putea obliga statul român să renunțe la această taxă și să returneze sumele colectate în ultimii ani, împreună cu dobânzile aferente. Estimările vorbesc despre un potențial impact de zeci sau chiar sute de milioane de euro – o lovitură grea pentru buget, mai ales în contextul actualei austerități.
Cazul este coordonat de avocații Tudor Vidrean-Căpușan, doctor în drept și cadru universitar în domeniul fiscal, și Adrian Șandru, expert în drept european și infracțiuni economice. Aceștia contestă compatibilitatea taxei, instituită prin OUG nr. 77/2009, cu Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, invocând libertatea de prestare a serviciilor și principiile fiscale europene privind echivalența și scopul specific al taxelor.
Dacă CJUE le dă dreptate, operatorii din industria jocurilor de noroc ar putea nu doar să fie scutiți de plata taxei pe viitor, ci și să ceară restituirea sumelor achitate în trecut. Precedentele create în alte domenii arată că astfel de litigii pot dura ani, însă sumele recuperate pot fi considerabile. „Procedura de recuperare este complexă, dar de multe ori valoarea sumelor restituite, împreună cu dobânzile, vine să restabilească echilibrul și să aducă echitate”, au transmis avocații, potrivit unei informări oficiale.
Nu este prima dată când această echipă obține rezultate importante la Luxemburg. În trecut, au câștigat cauze privind taxe similare în domeniul alcoolului și tutunului, reușind să limiteze măsuri administrative considerate excesive și să întărească protecția operatorilor economici în fața autorităților fiscale.
În prezent, cazul „taxei pe viciu” va fi analizat de CJUE, iar o decizie definitivă ar putea schimba radical cadrul fiscal al industriei de jocuri de noroc din România și, totodată, ar putea produce o nouă presiune pe finanțele publice deja tensionate.
