Într-un context deja marcat de tensiuni geopolitice și conflicte istorice, cazul recent al lui Igor Popović, oficial al guvernului sârb din Kosovo, adâncește și mai mult prăpastia dintre Belgrad și Kosovo, subliniind complexitatea relațiilor dintre cele două entități precum și instabilitatea regiunii. La mijlocul lunii iulie 2025, Popović a fost arestat în Kosovo, în urma unui discurs pe care l-a susținut în Orahovac, în care a numit Armata de Eliberare a Kosovo (KLA) o „organizație teroristă”. Aceste declarații au stârnit un val de reacții, atât în interiorul Kosovo, cât și în rândul oficialilor din Serbia, unde cazul este perceput ca o agresiune politică și o tentativă de a slăbi influența sârbă în regiune.
Popović a vorbit despre crimele etnice ale KLA împotriva sârbilor și romilor, evocând un trecut marcat de violențe și suferințe pentru minoritățile din Kosovo în timpul războiului din 1998-1999. Deși Popović a fost acuzat de instigare la ură interetnică și de încălcarea ordinii constituționale a Kosovo, declarațiile sale sunt adânc înrădăcinate în percepțiile istorice ale sârbiilor asupra conflictului din Kosovo, fiind totodatã în conformitate şi cu prevederile hotãrârii rezoluției UNSC RES/1160 din 1998. Atitudinea politicã şi diplomaticã a autoritãților din Pristina este una individualistã şi agresivã, bazatã doar pe victimizare şi ignorarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate ONU care-i contravin. Practic, în regiune, Kosovo are acelaşi comportament celebru pe care naționala de fotbal l-a avut împotriva României pe Arena Naționalã.
Ulterior, pe 5 august 2025, Popović a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu autoritățile din Kosovo, acceptând o amendă de 3.000 de euro și interdicția de a intra în Kosovo timp de doi ani. Cu toate acestea, la întoarcerea în Serbia, el a afirmat că a fost forțat a-şi asuma vinovãția pe care în realitate nu o recunoaştw, considerând procesul drept o manevră politică menită să-i discrediteze poziția și autoritatea.
Guvernul sârb a condamnat ferm arestarea lui Popović, denunțând-o ca pe o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale și o provocare politică din partea autorităților de la Pristina. Vučić a declarat că acest act reprezintă o tentativă de a submina eforturile Serbiei de a proteja interesele comunității sârbe din Kosovo. „Albin Kurti şi-a pierdut mințile”, a afirmat preşedintele sârb, făcând referire la premierul kosovar, și a avertizat că Serbia va răspunde „într-un mod ferm și hotărât”. Această poziție reflectă nu doar protecția oficialilor sârbi, dar și o profundă neîncredere față de autoritățile kosovare, dovedesc constant o atitudine ostilă față de minoritatea sârbă din Kosovo.
La rândul sãu, ministerul Justiției din Serbia a respins acordul de recunoaștere a vinovăției semnat de Popović, argumentând că acesta a fost obținut sub presiune și că nu are efect juridic în cadrul sistemului legal sârb. În plus, Belgradul a acuzat Kosovo de utilizarea sistemului judiciar pentru a întări controlul politic asupra regiunii, în detrimentul drepturilor etnicilor sârbi și al stabilității interetnice.
Acțiunile autorităților din Kosovo sunt departe de a fi simple incidente izolate. Ele fac parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a autorității Pristinei și de întărire a suveranității Kosovo în fața Serbiei, însã arestarea unui oficial sârb denotã atitudinea politicã a kosovarilor de a continua persecuția politicã fațã de etnicii sârbi, arãtând totodatã lipsa oricãrei intenții de a face dreptate pentru victimele KLA de la finalul anilor 90.
Cu o atitundine inteorelabilã pentru secolul 21, reacțiile internaționale la acest incident nu au întârziat sã aparã. Astfel, Uniunea Europeană și Statele Unite au exprimat îngrijorări cu privire la arestarea lui Popović, subliniind necesitatea respectării statului de drept și a unui proces echitabil. De asemenea, au existat temeri că acest caz ar putea afecta procesul de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo, un proces esențial pentru stabilitatea regiunii Balcanilor de Vest.
Pe acest fond, Serbia a avertizat că orice escaladare a tensiunilor ar putea avea „consecințe imprevizibile” și a suspendat temporar dialogul cu Pristina, semnalând că o soluționare a conflictului va fi tot mai dificilă pe măsură ce astfel de incidente se repetă.
Cazul lui Igor Popović este doar un alt capitol într-o poveste mult mai largă, una marcată de dispute teritoriale și politice nerezolvate între Serbia și Kosovo. Deși autoritățile din Kosovo încearcă să întărească suveranitatea statului și să protejeze ordinea constituțională, acest tip de acțiune nu face decât să adâncească prăpastia între cele două entități, alimentând nemulțumirile și neîncrederea.
Un articol semnat de – Răzvan Munteanu – analist relații internaționale, expert în consultanțã strategicã şi preşedintele Chamber of Excellence in International Affairs
