Donald Trump a atacat presa americană după dezvăluirea unui document confidenţial american care pune la îndoială eficacitatea bombardamentelor efectuate duminică în sprijinul Israelului împotriva siturilor de la Fordo, la sud de Teheran, Natanz şi Isfahan (centrul Iranului).
În opinia sa, atacurile americane din Iran au provocat distrugerea totală a instalaţiilor nucleare vizate.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a confirmat, de asemenea, într-un comunicat că, potrivit unor “informaţii credibile”, programul nuclear al Teheranului a fost “grav afectat de recentele lovituri ţintite”. “Acestea includ informaţii noi venind de la o sursă/metodă istoric fiabilă şi precisă, conform cărora mai multe instalaţii nucleare iraniene cheie au fost distruse, iar reconstrucţia lor ar putea să dureze câţiva ani”, a adăugat agenţia de informaţii americană.
Teheranul a recunoscut miercuri că instalaţiile sale nucleare au fost “considerabil afectate” de bombardamentele israeliene şi americane din timpul războiului de 12 zile.
Experţii au ridicat, însă, posibilitatea ca Iranul să se fi pregătit pentru atac evacuând aproximativ 400 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 60%, un nivel apropiat de pragul de 90% necesar pentru a dezvolta o bombă atomică.
“Vă pot spune că Statele Unite nu au avut nicio indicaţie că uraniul puternic îmbogăţit a fost mutat înainte de atacuri, aşa cum am văzut şi eu că se povesteşte în mod eronat”, a declarat pentru Fox News purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. “Cât despre ceea ce se află acum pe teren, este îngropat sub kilometri întregi de moloz din cauza succesului atacurilor de sâmbătă seara”, a adăugat ea.
Ce zice AIEA
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), cu care Iranul doreşte să suspende cooperarea, “a pierdut vizibilitatea acestui material din momentul începerii ostilităţilor”, a declarat la rândul său directorul său general, Rafael Grossi, la televiziunea franceză. “Nu aş vrea să dau impresia că este pierdut sau ascuns”, a adăugat el.
Potrivit respectivului raport preliminar, scurs în presă, atacurile au întârziat programul nuclear al Teheranului cu doar câteva luni, fără a-l distruge complet, contrar afirmaţiilor repetate ale lui Donald Trump.
Această dezvăluire l-a înfuriat pe preşedintele american. El a anunţat în special o conferinţă de presă susţinută de secretarul apărării, Pete Hegseth, joi la ora locală 8:00 (12:00 GMT), cu scopul de “a lupta pentru demnitatea marilor noştri piloţi americani”.
Israelul a lansat atacuri masive asupra Iranului pe 13 iunie, acuzându-l că încearcă să se doteze cu arma nucleară, ceea ce Teheranul neagă, apărându-şi dreptul de a dezvolta un program nuclear civil. Iranul a răspuns ofensivei israeliene cu tiruri de rachete.
Un armistiţiu fragil, anunţat de Donald Trump, este în vigoare de marţi.
Are Teheranul un alt sit de îmbogățire ascuns sub un munte?
Un al patrulea sit de îmbogățire a uraniului, care nu mai este atât de secret, dar este “invulnerabil” conform Iranului, ar fi ascuns sub “Muntele Târnăcopului”, informează L’EXPRESS, relatează Rador Radio România.
Principalele instalații nucleare de îmbogățire a uraniului din Iran au fost “complet și total distruse”, a declarat Donald Trump într-un discurs național pe 22 iunie, în urma unei serii de atacuri americane asupra celor mai mari trei instalații nucleare ale Iranului. Declarațiile președintelui american au fost urmate la scurt timp de o declarație a Pentagonului, care a susținut că a “devastat programul nuclear al Iranului” prin lansarea de bombe antibunker asupra instalației Fordo, la sud de Teheran, și asupra instalațiilor nucleare din Isfahan și Natanz, în centrul Iranului.
Totuși, este posibil ca Teheranul să nu fi fost privat de toate prețioasele sale situri de îmbogățire a uraniului. Potrivit multor experți, Iranul a construit într-adevăr în secret în ultimii ani o nouă instalație nucleară, ascunsă sub un munte, fără a notifica autoritățile internaționale. Această teorie a fost recent confirmată de regimul iranian, care a susținut recent că o altă instalație de îmbogățire, situată “într-o locație sigură și invulnerabilă”, urmează să fie echipată cu centrifuge.
“Imediat ce instalarea și punerea în funcțiune a centrifugelor vor fi finalizate, îmbogățirea de uraniu va începe”, a declarat șeful Organizației pentru Energie Atomică din Iran pe 12 iunie. Această declarație a venit imediat după ce Iranul a fost mustrat de Consiliul Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru neîndeplinirea obligațiilor sale de transparență în temeiul Tratatului de Neproliferare Nucleară.
Experții bănuiesc că acest nou amplasament, care ar fi al patrulea al Iranului, este tot unul subteran, la fel ca amplasamentele recent bombardate Fordo și Natanz. Potrivit lui David Albright de la Institutul pentru Știință și Securitate Internațională (ISIS), acesta este probabil situat sub Kuh-e Kolang Gaz La, “Muntele Târnăcopului” în română. Acest munte, care se înalță la 1,6 kilometri (aproape de două ori mai înalt decât Muntele Fordo), este situat la sud de amplasamentul nuclear Natanz.
Potrivit specialistului, situl pare a fi conceput pentru a găzdui un număr mare de centrifuge. El afirmă că, dacă ar deveni operațional cu cele mai moderne centrifuge, Iranul ar putea să producă suficient uraniu puternic îmbogățit pentru a construi 19 arme nucleare în termen de trei luni.
Potrivit unui raport ISIS publicat în aprilie, bazat pe imagini din satelit, acest sit nu este doar situat mai adânc în subteran, ci este și mai mare și mai bine protejat. Se pare că Iranul construiește chiar și un perimetru de securitate în jurul a două complexe de tuneluri nucleare care trec pe sub Muntele Târnăcopului. Conform ziarului “Financial Times”, în timp ce Fordo are două intrări în tunel, acest sit are cel puțin patru tuneluri săpate în munte: două la est și două la vest. Această configurație ar face mai dificilă blocarea intrărilor prin bombardamente.
Caracteristica unică a acestui nou amplasament este aceea că, având în vedere adâncimea sa extremă, “instalația ar fi mult mai dificil de distrus cu arme convenționale, cum ar fi o bombă clasică de tip ‘bunker-buster’ “, explică Steven De La Fuente, cercetător la institut, citat de Associated Press (AP). Conform analizei AP, chiar și bomba americană GBU-57, focoasa de 13 tone și șase metri lungime, capabilă să se îngroape adânc în rocă și beton, utilizată pentru a ataca amplasamentul Fordo, ar putea să nu fie suficientă pentru a provoca pagube semnificative în această nouă locație.
Regimul iranian însuși nu a confirmat încă locația noului amplasament nuclear, la care Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) i-ar fi refuzat accesul. Însă directorul AIEA, Raphael Grossi, a declarat în aprilie că existența sa “nu poate fi exclusă”. Agenției sale i s-a interzis deja accesul la astfel de amplasamente. “Ne spun: ‘Nu este treaba voastră’, a relatat el. Unii experți cred, de asemenea, că Iranul ar fi putut deja muta elemente de la amplasamentul Fordo la cel din Kolang Gaz La înainte de începerea atacurilor israeliene.
