Ministerul Culturii preia în administrare, de la Primăria Municipiului Constanţa, terenul aferent Vilei Regale din Mamaia, potrivit unei hotărâri adoptate săptămâna aceasta de Guvernul României.
Această decizie marchează o etapă importantă în procesul amplu de salvgardare şi valorificare a unuia dintre cele mai emblematice monumente istorice ale României.
Ridicată din dorinţa Reginei Maria între 1923-1926, Vila Regală din Mamaia reprezintă un simbol al rafinamentului, al eleganţei şi al identităţii naţionale. Clădirea poartă amprenta unei epoci în care #România îşi afirma demnitatea şi deschiderea către #modernitate, păstrând în acelaşi timp respectul faţă de tradiţie şi istorie.
„Vila Regală din Mamaia nu este doar o clădire istorică, ci un reper al memoriei colective româneşti. Prin acest pas, Ministerul Culturii îşi asumă responsabilitatea de a proteja şi reda acestei bijuterii arhitecturale locul meritat în circuitul cultural şi turistic naţional. Salvarea patrimoniului este, în esenţă, o formă de respect faţă de trecut şi o investiţie în viitorul nostru comun”, a declarat Demeter András István, ministrul Culturii.
Procesul de preluare vine în continuarea demersurilor iniţiate de Ministerul Culturii în ultimii ani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanţa şi a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, prin care s-a urmărit în mod constant clarificarea situaţiei juridice, asigurarea protecţiei imobilului şi identificarea soluţiilor pentru restaurarea acestuia.
„De la bun început, am considerat că Vila Regală din Mamaia trebuie să aibă viitor. Am iniţiat demersurile privind salvgardarea acestui monument pentru că el nu reflectă doar istoria familiei regale, ci istoria noastră, a tuturor. Dacă pierdem locurile care ne spun povestea, pierdem o parte din noi”, a declarat Diana Baciuna, secretar de stat în ministerul Culturii.
Vila Regală din Mamaia va intra, în perioada următoare, într-un amplu proces de expertizare şi pregătire a etapelor necesare restaurării şi punerii în valoare, prin intermediul Acordului-cadru de împrumut încheiat între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).
