Thailanda anunţă 14 morţi în confruntările de la graniţa cu Cambodgia. Care este motivul disputei?

#image_title

Thailanda şi Cambodgia au avut joi cele mai sângeroase confruntări la frontieră din ultimul deceniu, oficialii thailandezi anunţând că 13 civili şi un soldat thailandez au fost ucişi în atacuri cu rachete şi artilerie, relatează The Guardian.

Confruntările au izbucnit joi dimineaţă, după săptămâni de tensiuni la graniţa dintre cele două ţări vecine din sud-estul Asiei, afectate de un conflict de frontieră de lungă durată. Cele două ţări s-au acuzat reciproc că au deschis focul.

Cel puţin 13 civili thailandezi şi un soldat au fost ucişi în bombardamentele artileriei cambodgiene, potrivit autorităţilor thailandeze, în timp ce 14 soldaţi şi 32 de civili au fost răniţi. Ministrul sănătăţii din Thailanda, Somsak Thepsuthin, a declarat că bombardamentele cambodgiene au inclus un atac asupra unui spital din provincia Surin, ceea ce, potrivit acestuia, ar trebui considerat o crimă de război. Printre cei ucişi se află şi un băiat de opt ani, potrivit armatei thailandeze, care a declarat că au fost ucişi oameni în trei provincii. Au avut loc lupte în şase locaţii, a declarat un purtător de cuvânt.

Armata thailandeză a precizat că forţele sale aeriene au lansat atacuri asupra unor ţinte militare din Cambodgia. Aceasta din urmă nu a precizat dacă a înregistrat victime. Ministerul Apărării cambodgian a declarat că avioanele thailandeze au aruncat două bombe pe o şosea, condamnând ceea ce a descris ca „agresiune militară nesăbuită şi brutală a Regatului Thailandei împotriva suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Cambodgiei”.

Oamenii de ambele părţi ale frontierei au fost îndemnaţi să evacueze zona. Imagini din Thailanda arată oameni care se grăbesc să se adăpostească sub o structură de beton. Într-un alt videoclip, filmat de o cameră de supraveghere şi difuzat de mass-media thailandeză, se vede un bărbat care se agaţă de un copac pentru a se adăposti, în timp ce în fundal se aud explozii.

CUM AU ÎNCEPUT CONFRUNTĂRILE

Ciocnirile au izbucnit joi dimineaţă în apropierea templului hindus khmer Ta Muen Thom. Armata thailandeză a declarat că trupele cambodgiene au deschis focul în apropierea templului şi au trimis o dronă de supraveghere înainte de a trimite trupe înarmate cu arme grele, inclusiv lansatoare de rachete.

Cambodgia a negat acuzaţiile. Ministerul Apărării Naţionale a declarat că armata thailandeză a lansat primul atac armat. Influentul fost premier cambodgian Hun Sen, tatăl actualului premier Hun Manet, a declarat că două provincii cambodgiene au fost bombardate de armata thailandeză.

Ciocnirile sunt cele mai recente dintr-o serie de conflicte de-a lungul frontierei de 817 km dintre Cambodgia şi Thailanda, porţiuni din aceasta fiind obiectul revendicărilor teritoriale reciproce din cauza dezacordurilor privind hărţile din perioada colonială.

Disputa dintre Thailanda şi Cambodgia datează de mai bine de un secol, de când Franţa, care a ocupat Cambodgia până în 1953, a cartografiat pentru prima dată frontiera terestră.

 

Ultimele ciocniri grave au avut loc între 2008 şi 2011, când luptele şi schimburile de artilerie au ucis cel puţin 34 de persoane, au rănit multe altele şi au strămutat mii de oameni.

China este „profund îngrijorată” de ciocnirile de joi, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, adăugând că Beijingul „a făcut şi va continua să facă tot posibilul, în modul său, pentru a promova pacea şi dialogul”.

La rândul său, prim-ministrul malaezian, Anwar Ibrahim, a cărui ţară prezidează Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est, a făcut apel la Thailanda şi Cambodgia să facă pasul înapoi.

Cele mai recente tensiuni au început în mai, când trupele au avut un schimb de tiruri pentru scurt timp într-o zonă disputată, ucigând un soldat cambodgian. Acest lucru a dus la măsuri de represalii din partea ambelor părţi.

RECHEMĂRI DE AMBASADORI

Criza s-a agravat miercuri, când cinci soldaţi thailandezi au fost răniţi de o mină terestră, al doilea incident de acest gen într-o săptămână. Thailanda a răspuns miercuri prin rechemarea ambasadorului său în Cambodgia şi a anunţat că va expulza trimisul Cambodgiei la Bangkok.

Thailanda a afirmat că minele terestre au fost amplasate recent în zonă, acuzaţie negată de Cambodgia.

Guvernul thailandez a ordonat închiderea tuturor punctelor de control de la frontieră aflate sub jurisdicţia celei de-a doua armate a Thailandei, a declarat partidul de guvernământ Pheu Thai. „Turiştilor le este strict interzis să intre în aceste zone de frontieră”, a precizat acesta.

Multe puncte de control la frontieră fuseseră deja închise de către una dintre părţi sau funcţionau cu restricţii.

Premierul interimar al Thailandei, Phumtham Wechayachai, a declarat că situaţia la frontiera thailandeză este „delicată”. „Trebuie să fim prudenţi”, a declarat el reporterilor. „Vom respecta dreptul internaţional”, a dat el asigurări.

SENTIMENTE NAŢIONALISTE. CINE POATE SOLUŢIONA CRIZA?

Sentimentele naţionaliste de ambele părţi au inflamat şi mai mult situaţia.

Prim-ministrul thailandez, Paetongtarn Shinawatra, a fost suspendată din funcţie la 1 iulie, după ce a fost acuzată de posibile încălcări ale eticii în gestionarea disputei de la frontieră. Ea a fost puternic criticată în Thailanda după ce a fost difuzată o înregistrare în care discuta disputa cu Hun Sen. Criticii au acuzat-o că s-a umilit în faţa Cambodgiei şi că şi-a trădat ţara în cadrul convorbirii telefonice. Ea a declarat că încerca să negocieze şi să calmeze tensiunile.

Cambodgia a solicitat anterior Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să soluţioneze disputa de frontieră. Cu toate acestea, este puţin probabil ca acest demers să conducă la o soluţionare, deoarece Thailanda nu acceptă jurisdicţia Curţii.

Organizaţia regională ASEAN, cunoscută pentru politica sa de neinterferenţă, este puţin probabil să încerce să medieze disputa.

În aceste condiţii, China este văzută ca singurul mediator extern viabil, deoarece are influenţă directă asupra Cambodgiei, cât şi asupra Thailandei. Cu toate acestea, deşi are legături economice puternice cu ambele ţări, China este considerată a fi mai apropiată de Cambodgia. Acest lucru ar putea genera nelinişte în rândul oficialilor din Bangkok. Ţările vecine, care sunt deja îngrijorate de dominaţia Chinei în regiune, s-ar putea, de asemenea, să se simtă inconfortabil dacă Beijingul joacă un astfel de rol.

Prim-ministrul interimar al Thailandei, Phumtham Wechayachai, a declarat că luptele trebuie să înceteze înainte ca negocierile să poată avea loc. Nu a existat nicio declaraţie de război, iar conflictul nu se extinde în alte provincii, a declarat el joi.

La rândul său, Hun Manet a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să convoace o reuniune de urgenţă pentru a discuta criza, acuzând Thailanda de „agresiune militară neprovocată”.

CARE ESTE SITUAŢIA POLITICĂ DIN CELE DOUĂ ŢĂRI ŞI CUM LE-AR PUTEA AFECTA CONFLICTUL?

Cambodgia este efectiv un stat cu partid unic. Acesta a fost condus de liderul autoritar Hun Sen timp de aproape patru decenii, înainte ca acesta să îi predea puterea fiului său, Hun Manet, în 2023. Hun Sen este în prezent preşedinte al Senatului şi rămâne extrem de puternic în ţară. Este posibil ca acesta să încerce să consolideze poziţia fiului său prin încurajarea naţionalismului, a declarat Matt Wheeler, analist principal la International Crisis Group, care adaugă că Hun Manet „guvernează în umbra tatălui său şi nu are o bază de putere independentă”.

Alţii remarcă faptul că disputa poate oferi o distragere binevenită de la problemele economice. Atât Cambodgia, cât şi Thailanda se confruntă cu perspectiva unui tarif american de 36% începând cu 1 august.

Thailanda este cuprinsă de o perioadă de instabilitate politică, prim-ministrul Paetongtarn Shinawatra fiind suspendată din funcţie, iar partidul său fiind acuzat că nu a acţionat rapid în privinţa diferendului frontalier.

Paetongtarn, fiica fostului lider influent Thaksin Shinawatra, s-a confruntat cu critici puternice cu privire la modul în care a gestionat criza frontierei, după ce a fost difuzată o înregistrare în care discută problema cu Hun Sen. Ea poate fi auzită numindu-l pe Hun Sen „unchi” (o adresare reverenţioasă) şi spunându-i că, dacă acesta doreşte ceva, ea „va avea grijă de asta”.

Paetongtarn a făcut, de asemenea, remarci denigratoare la adresa unui înalt comandant militar thailandez – subminând o instituţie care este foarte puternică în Thailanda şi care a intervenit frecvent în politică.

Înregistrarea convorbirii a fost deosebit de dăunătoare pentru Paetongtarn, deoarece Hun Sen este cunoscut ca fiind un vechi prieten al familiei sale, iar criticii au acuzat-o că pune relaţiile personale înaintea intereselor ţării sale. Partidul ei, Pheu Thai, se află într-o situaţie foarte fragilă în acest moment.

Copil de 14 ani, rănit după ce a condus un ATV fără permis

Situația din Gaza provoacă reacţii din partea marilor puteri europene: Franţa, Marea Britanie şi Germania vor purta discuţii de urgenţă vineri