Preşedinta pro-occidentală Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, marcând un impuls semnificativ pentru aspiraţiile la UE ale ţării şi o palmă clară la adresa Moscovei, comentează The Guardian, menţionând că turul al doilea al alegerilor a fost văzut ca un indicator crucial dacă alinierea geopolitică pe termen lung a ţării va fi cu Rusia sau cu Europa, iar Ucraina, la rândul ei, răsuflă uşurată.
Maia Sandu, preşedintele în exerciţiu pro-occidental, care a intensificat eforturile ţării de a se rupe de influenţa Moscovei, s-a confruntat duminică, în al doilea tur de scrutin, cu Alexandr Stoianoglo, un nou venit în politică, apropiat de Kremlin, candidat din partea Partidului Socialist, explică The Guardian.
Primele rezultate au indicat că diaspora moldovenească numeroasă, reprezentând aproximativ 20% din electorat, a votat covârşitor pentru Sandu. Rezultatul va fi un impuls semnificativ pentru Sandu şi pentru agenda sa pe termen lung privind UE, arată publicaţia britanică.
În discursul său de victorie, rostit după ce aproape toate voturile au fost numărate, Sandu a declarat că a ascultat vocile susţinătorilor săi şi pe cele ale adversarului său, Stoianoglo. Ea a spus că obiectivul său principal pentru anii următori va fi să servească drept preşedinte pentru toţi cetăţenii. Poziţia lui Sandu a fost slăbită în urma unui referendum iniţiat de ea, în care moldovenii au fost întrebaţi dacă sprijină integrarea în UE, referendum care a fost votat cu o marjă infimă la 20 octombrie. Referendumul a fost organizat în paralel cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, unde Sandu a obţinut 42% din voturi, dar nu a reuşit să obţină o majoritate absolută.
Rezultatul alegerilor va fi salutat la Bruxelles la o săptămână după ce Georgia, un alt stat ex-sovietic care speră să adere la UE, a reales un partid considerat de majoritatea ţărilor ca fiind tot mai apropiat de Moscova şi mai autoritar, mai scrie The Guardian.
De la destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a gravitat între cursurile pro-occidentale şi cele pro-ruseşti. Dar sub conducerea lui Sandu, fost consilier al Băncii Mondiale, ţara săracă şi-a accelerat eforturile de a ieşi din orbita Moscovei, în timp ce războiul din Ucraina vecină continuă. Ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, precum şi votul la referendumul UE au fost marcate de acuzaţii de interferenţă rusească. Timp de luni de zile, Sandu şi aliaţii săi au acuzat Rusia şi acoliţii săi că au condus o campanie pe scară largă care a implicat cumpărarea de voturi şi dezinformarea pentru a influenţa alegerile. Oficialii de la Chişinău cred că Moscova a investit aproximativ 100 de milioane de dolari înainte de primul vot şi ar fi introdus ilegal o parte din fonduri prin intermediul „cărăuşilor de bani” reţinuţi de poliţie la aeroportul principal în timp ce transportau pachete de 10.000 de euro în numerar. Echipa lui Sandu a declarat că şi-a intensificat eforturile pentru a preveni repetarea a ceea ce spune că a fost o schemă de cumpărare de voturi pe scară largă orchestrată de oligarhul fugar Ilan Şor, susţinut de Rusia, în timpul primului tur.
„Moldova a avut în faţa sa o sarcină monumentală: doar două săptămâni pentru a opri o schemă vastă de cumpărare de voturi susţinută de Kremlin, care s-a dovedit eficientă în cadrul votului din 20 octombrie”, a declarat pentru The Guardian Olga Roşca, consilier pentru politică externă al Maiei Sandu. Cu toate acestea, duminică, consilierul pentru securitate naţională al Maiei Sandu, Stanislav Secrieru, a scris pe X: „Asistăm la o interferenţă masivă a Rusiei în procesul nostru electoral, un efort cu potenţial ridicat de a distorsiona rezultatul. Agenţia de securitate cibernetică raportează că site-ul de educaţie electorală al Comisiei Electorale Centrale a fost temporar oprit în această dimineaţă din cauza unui atac de tip DDoS”, a adăugat Secrieru.
Kremlinul a negat intervenţia în votul din Moldova. „Respingem ferm orice acuzaţie că am interveni cumva în acest proces. Nu facem acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Rezultatul strâns al referendumului UE a slăbit poziţia lui Sandu, plasând-o în opoziţie directă cu Stoianoglo, un fost procuror general care a depăşit aşteptările, cu 26% din voturi. În cadrul dezbaterii prezidenţiale de la sfârşitul săptămânii trecute, Sandu l-a acuzat pe Stoianoglo că este un candidat de tip „cal troian” pentru interese externe care doresc să preia controlul asupra Moldovei. Stoianoglo a negat că ar lucra în numele Rusiei. Într-un interviu acordat publicaţiei The Guardian în octombrie, acesta a susţinut că este în favoarea aderării la UE, dar a boicotat votul, calificându-l drept o parodie. De asemenea, el a refuzat să critice Kremlinul pentru invazia sa din Ucraina şi a făcut apel la îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova. „Nivelul de interferenţă a Rusiei în Moldova este foarte exagerat”, a declarat el, adăugând că ar căuta o „resetare a relaţiilor” cu Moscova, notează The Guardian.
Invazia Rusiei în Ucraina i-a şocat pe mulţi la Chişinău, care se află la doar câteva ore de mers cu maşina de Odesa, oraşul-port ucrainean de la Marea Neagră, iar umbra Kremlinului planează puternic. Moscova are 1.500 de soldaţi staţionaţi în Transnistria, o regiune condusă de separatişti pro-ruşi care s-au separat de guvernul Moldovei într-un scurt război în anii 1990.
Ucraina, al cărei preşedinte, Volodimir Zelenski, a lăudat-o în repetate rânduri pe Sandu, va răsufla uşurată, deoarece mulţi locuitori ai Kievului erau îngrijoraţi de perspectiva ca un preşedinte favorabil Rusiei să conducă ţara care se învecinează cu ei, conchide articolul din The Guardian.
