În timpul unei conversaţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump a întrebat de ce Kievul nu loveşte Moscova şi a adăugat că Ucraina ar trebui să pună mai multă presiune pe Vladimir Putin, în special prin lovituri asupra capitalei ruse şi a oraşului de suflet al lui Putin, Sankt Petersburg, scrie, citând o sursă, prestigiosul editorialist David Ignatius de la The Washington Post (WP).
„Determinarea lui Trump de a face presiuni asupra lui Putin a fost exprimată într-o conversaţie purtată săptămâna trecută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, mi-a spus o sursă. Trump l-a întrebat pe Zelenski de ce nu a lovit Moscova. „Putem, dacă ne daţi arme”, i-a răspuns Zelenski. Trump a spus că Ucraina ar trebui să pună mai multă presiune pe Putin, nu numai asupra Moscovei, ci şi asupra Sankt Petersburgului” – scrie
Editorialistul mai afirmă că Trump, pe lângă punerea la dispoziţia Ucrainei a unor noi sisteme Patriot, s-a gândit să trimită Ucrainei şi rachete de croazieră Tomahawk, aceeaşi armă care a fost folosită luna trecută împotriva ţintelor iraniene. „Dacă sunt lansate din Ucraina, ele pot lovi Moscova şi Sankt Petersburg, iar această problemă a fost inclusă în discuţii încă de vineri. Dar, după cum mi s-a spus, rachetele Tomahawk nu sunt încă incluse în lista de livrări. Ele ar putea fi utilizate mai târziu, dacă Trump doreşte să exercite o presiune şi mai mare”, scrie Ignatius.
Potrivit surselor jurnalistului, Trump a decis să escaladeze situaţia din trei motive. În primul rând, el consideră că Putin nu îi arată respect doar simulând disponibilitatea pentru pace, dar ignorând în fapt apelul preşedintelui american pentru o încetare a focului. În al doilea rând, el a văzut eficienţa puterii militare americane în utilizarea bombardierelor B-2 şi a rachetelor Tomahawk împotriva Iranului. Şi, în al treilea rând, el crede că Putin va negocia doar sub ameninţarea unei forţe sporite.
„Aşa cum le place ruşilor să spună, Trump a decis să escaladeze pentru dezescaladare”, conchide Ignatius.
La început, Trump a crezut că va fi uşor să-l convingă pe prietenul său Vladimir Putin să oprească războiul, a explicat el luni. „Am simţit că am ajuns la o înţelegere de vreo patru ori”, a mărturisit Trump. Dar, în cele din urmă a realizat că singura modalitate de a-l determina pe liderul rus să facă pace este să crească semnificativ preţul continuării conflictului. Cu această decizie, Trump a deschis un nou capitol în povestea Ucrainei, unul care aduce atât speranţă, cât şi pericol – scrie David Ignatius.
Jurnalistul crede că Trump a făcut alegerea înţeleaptă, recunoscând că Putin nu va face concesii fără mai multă presiune. În acelaşi timp, jurnalistul subliniază că preşedintele american s-a angajat într-un curs de escaladare ale cărui riscuri sunt necunoscute. „Este interesant faptul că, în timpul întâlnirii de luni cu jurnaliştii din Biroul Oval, Trump nu a dorit să răspundă la o singură întrebare: ‘Dacă Putin decide să escaladeze şi mai mult, cât de departe sunteţi dispus să mergeţi ca răspuns?’ ‘Nu-mi puneţi o astfel de întrebare: Cât de departe?’, a răbufnit Trump. ‘Vreau doar ca războiul să se termine'”, notează articolul din WP.
Luni, Trump a ameninţat că va impune „tarife severe” împotriva Rusiei dacă aceasta nu va face pace în termen de 50 de zile. De asemenea, el s-a angajat să furnizeze rachete Patriot, arme de apărare aeriană şi artilerie, vânzându-le ţărilor NATO, care le-ar transmite apoi Ucrainei. Pachetul de asistenţă militară se ridică la 10 miliarde de dolari, potrivit unei surse informate citate de David Ignatius.
Ceea ce Trump nu a menţionat este că asistenţa militară ar putea include şi autorizarea unor noi arme ofensive puternice. O sursă implicată în luarea deciziei i-a spus jurnalistului de la The Washington Post că este probabil să includă permisiunea de a utiliza cele 18 rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune aflate acum în Ucraina la raza lor maximă de acţiune, de 300 de kilometri. Acestea nu ar ajunge până la Moscova sau Sankt Petersburg, dar ar lovi baze militare, aerodromuri şi depozite de aprovizionare aflate adânc în interiorul Rusiei, care sunt acum în afara razei de acţiune a Kievului. Pachetul ar putea include şi mai multe rachete ATACMS.
„Dacă Trump va reuşi să facă ca această nouă campanie de presiune să funcţioneze, s-ar putea să merite celebrul premiu Nobel. Dar pe drumul spre pace, ar putea fi şi mai multe bombe”, îşi încheie articolul David Ignatius.
