Cea de-a doua zi a summitului TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action, desfăşurat la Palatul Culturii din Iaşi, a fost dedicată soluţiilor concrete pentru dezvoltarea oraşelor din România, reunind aproximativ 400 de participanţi – primari, arhitecţi, urbanişti, reprezentanţi ai instituţiilor financiare internaţionale, ai mediului de business şi ai societăţii civile. ”Proiectele de regenerare urbană trebuie să fie integrate total în infrastructura gândită de administraţie, pentru relevanţă pe termen lung”, a declarat, în cadrul evenimentului, Marius Perşenea, reprezentant al grupului IULIUS, referindu-se la colaborarea dintre administraţie şi mediul privat.
După prima zi axată pe viziune şi design urban, dezbaterile au pus accent pe instrumentele şi mecanismele prin care proiectele urbane pot fi implementate, cu un rol central acordat parteneriatelor public-private (PPP), finanţării şi infrastructurii.
Rolul esenţial al colaborării dintre administraţie şi mediul privat în proiectele de regenerare urbană a fost unul dintre cele mai importante subiecte. Marius Perşenea, reprezentant al grupului IULIUS, a subliniat că modelul tradiţional de dezvoltare separată nu mai este sustenabil: „Timp de aproape 30 de ani am construit oraşe în mod separat: administraţie şi investitori. Astăzi suntem convinşi că proiectele de regenerare urbană trebuie să fie integrate total în infrastructura gândită de administraţie, pentru relevanţă pe termen lung”.
Acesta a evidenţiat experienţa companiei în proiecte realizate în parteneriat public-privat, arătând că integrarea investiţiilor private în strategia urbană este esenţială pentru dezvoltarea coerentă a oraşelor.
Şeful Cancelariei Primului Ministru, Mihai Jurca, a declarat că „bugetul este deja supracontractat, iar alocările pentru infrastructură sunt angajate până în 2040”, ceea ce face ca parteneriatele public-private să reprezinte „alternativa reală pentru dezvoltarea infrastructurii”. El a atras atenţia că interesul investitorilor există, însă este nevoie de mai multă predictibilitate: „Există disponibilitatea băncilor şi a investitorilor privaţi de a finanţa, însă problema reală ţine de predictibilitate şi de modul în care sunt structurate aceste parteneriate”.
Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au evidenţiat, la rândul lor, importanţa colaborării şi a continuităţii administrative. Secretarul general Mariana Ioniţă a declarat că „nu mai avem scuze pentru faptul că nu dezvoltăm România şi infrastructura românească”, subliniind necesitatea eliminării birocraţiei şi creşterii încrederii între sectorul public şi cel privat.
În cadrul panelurilor dedicate oraşelor verzi, primarii au prezentat proiecte concrete din administraţiile locale. De la transport public electric şi investiţii în energie regenerabilă, până la regenerarea spaţiilor urbane şi infrastructura educaţională, exemplele au ilustrat diversitatea abordărilor locale.
Primarul Bacăului, Lucian Viziteu, a declarat că obiectivul administraţiei este reducerea costului vieţii pentru cetăţeni, în timp ce viceprimarul Braşovului, Lucian Pătraşcu, a evidenţiat investiţiile în transport electric şi proiectul unui parc fotovoltaic care ar putea acoperi cea mai mare parte a consumului energetic al oraşului.
Pentru Constanţa, primarul Vergil Chiţac a subliniat rolul fondurilor europene în modernizarea infrastructurii, arătând că investiţiile au vizat sisteme esenţiale precum termoficarea, apa şi canalizarea.
Panelul dedicat parteneriatelor public-private a adus în discuţie şi perspectiva instituţiilor financiare internaţionale. Reprezentanţii BERD şi IFC au arătat că România are potenţial pentru astfel de proiecte, însă este nevoie de o mai bună structurare a riscurilor şi de proceduri standardizate.
Participanţii au concluzionat că transformarea urbană în România depinde de o colaborare reală între administraţie şi mediul privat, de planificare strategică pe termen lung şi de creşterea capacităţii administrative, într-un context în care resursele publice sunt limitate, iar nevoile de investiţii sunt în creştere.
