În ultimul secol, speranța de viață a crescut spectaculos, iar „baby boomers” au beneficiat de progrese uriașe în medicină, nutriție și condițiile de trai.
În Regatul Unit, 89% dintre cei născuți în 1955 au trăit peste 60 de ani, comparativ cu doar 63% în 1905. Cu toate acestea, cercetările recente indică faptul că această tendință de creștere a speranței de viață s-a oprit pentru generațiile mai tinere, inclusiv Generația Z, potrivit Thred. Rolul alimentației ultraprocesate Dr. Jenna Macciochi, imunolog la Universitatea din Sussex, subliniază că unul dintre factorii cheie este reprezentat de dieta tinerilor.
„În Marea Britanie postbelică, când alimentele erau încă rare, oamenii mâncau de fapt mai bine”, spune ea. „Își împărțeau mesele cu fibre și linte și își integrau alimentele benefice în diete în alte moduri. Nu au avut acces la alimente ultra-procesate în cea mai mare parte a începutului vieții lor.”, a spus imunologul. Pe de altă parte, Generația Z este crescută înconjurată de o abundență de alimente ultraprocesate, extrem de gustoase și ușor accesibile. Această dietă, combinată cu un mediu alimentar ce promovează intens alimentele nocive, afectează negativ sănătatea imunitară și metabolică a tinerilor.
„Nu ducem lipsă de informații despre cum să ne îngrijim sănătatea, ducem lipsă de capacitatea de a pune aceste informații în practică”, afirmă Dr. Macciochi.
Altă problemă gravă este scăderea nivelului de activitate fizică. Timpul tot mai mare petrecut în fața ecranelor, lipsa jocului în aer liber și creșterea stilului de viață sedentar în copilărie afectează dezvoltarea densității osoase și musculare, esențiale pentru o bătrânețe sănătoasă.
Pandemia COVID-19 a amplificat această tendință, perturbând rutinele școlare și de muncă, reducând contactul social și limitând oportunitățile de mișcare. Deși apar noi tendințe precum biohacking-ul și alergarea, acestea nu compensează pe deplin efectele negative.
Impactul asupra sănătății mintale: o generație anxioasă și deprimată
Utilizarea excesivă a rețelelor sociale, anxietatea climatică, insecuritatea economică și izolarea socială contribuie la o criză a sănătății mintale fără precedent.
Tulburările mintale și stresul cronic sunt factori care influențează negativ sănătatea cardiovasculară, imunitatea și metabolismul, accelerând procesul de îmbătrânire și creșterea riscului de boli cronice. Statisticile NHS arată clar această situație: Generația Z rămâne pe ultimul loc în ceea ce privește sănătatea mintală optimă, în timp ce generația „baby boomers” ocupă prima poziție. Factorii socio-economici, o povară suplimentară Nu în ultimul rând, factorii socio-economici joacă un rol decisiv în sănătatea și longevitatea Generației Z. Tinerii de astăzi dețin averi semnificativ mai mici decât generațiile anterioare la aceeași vârstă, iar disparitățile sociale se reflectă în accesul la servicii de sănătate, alimentație și condiții de trai optime.
Datele din Regatul Unit arată că persoanele sub 40 de ani sunt singura grupă de vârstă a cărei avere netă a scăzut între 2006 și 2020, fapt care limitează și mai mult posibilitățile unei vieți sănătoase pe termen lung. Stilul de viață modern, aparent confortabil și plin de opțiuni, se dovedește a fi un „potir otrăvit” pentru sănătatea și longevitatea Generației Z. În ciuda unei mai bune informări și a unui refuz al obiceiurilor tradiționale nocive, dieta ultraprocesată, sedentarismul, problemele de sănătate mintală și factorii socio-economici amenință să reducă speranța de viață și calitatea vieții acestei generații.
