Această iniţiativă, care aliniază Tokyo cu o tendinţă globală în creştere de a promova echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală prin modelul „patru zile de muncă, trei zile libere”, vine într-un moment critic: populaţia Japoniei se confruntă cu al 16-lea an consecutiv de declin.
Proiectul, programat să înceapă în aprilie 2025, oferă angajaţilor posibilitatea de a-şi ajusta programul pentru a avea o zi liberă completă în fiecare săptămână, la alegerea lor. De această măsură vor beneficia mii de angajaţi din administraţia municipală a capitalei.
Mai mult timp liber şi o flexibilitate sporită ar trebui, în teorie, să reducă dificultăţile asociate creşterii copiilor. Datele arată că numărul naşterilor din Tokyo a scăzut cu peste 15% între 2012 şi 2022.
„Ne vom adapta stilul de lucru astfel încât nimeni să nu fie nevoit să-şi sacrifice cariera din cauza unor evenimente precum naşterea sau îngrijirea copiilor”, a declarat guvernatorul Tokyo, Yuriko Koike, la o recentă şedinţă a adunării oraşului, în care a prezentat detalii despre proiect. Koike a subliniat, de asemenea, că emanciparea femeilor este o provocare veche pentru Japonia, o ţară care „a rămas mult în urma altor naţiuni în acest domeniu”.
Entuziasmul lui Koike pentru această măsură este inspirat parţial de colaborarea cu organizaţia internaţională 4 Day Week Global, care promovează beneficiile unei săptămâni de lucru mai scurte. Organizaţia a realizat studii pilot în diverse ţări pentru a evalua impactul unui astfel de program, în pofida rezistenţei tradiţionaliştilor.
Fondatorii organizaţiei consideră decizia Tokyo-ului „extraordinară”, având în vedere reputaţia Japoniei pentru rigiditate în politicile de muncă şi existenţa termenului „karoshi” – moarte prin suprasolicitare. Charlotte Lockhart, fondatoarea organizaţiei, a explicat că rezultatele proiectelor pilot derulate în 20 de ţări, inclusiv în Africa de Sud, Brazilia şi Germania, sunt „plictisitor de consecvente”. Printre beneficii se numără creşterea productivităţii, atragerea şi retenţia angajaţilor, precum şi reducerea la jumătate a zilelor de concediu medical.
„Aceste beneficii sunt semnificative şi se manifestă indiferent de contextul cultural sau economic”, a spus Lockhart, menţionând că lipsa timpului liber este o problemă universală. În cazul Japoniei, ea a subliniat că acest factor contribuie la scăderea natalităţii.
Tokyo mizează pe efectele pozitive ale unei săptămâni de patru zile într-un moment în care, pentru prima dată de la începutul înregistrărilor în 1899, numărul naşterilor din Japonia ar putea scădea sub 700.000 în 2024.
