Unul dintre cei mai importanţi touroperatori din România avertizează că în primele două luni de vară criza în turism s-a adâncit, fiind înregistrată o scădere a rezervărilor făcute pe litoral şi în marile oraşe de către turiştii români. Potrivit sursei citate, cauzele majore în frânarea turismului intern o reprezintă constrângerile economice şi scăderea voucherelor de vacanţă cu 66%. În schimb, tour operatorul remarcă trendul ascendent al sosirilor turiştilor străini în România.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), sectorul turistic din România a înregistrat o scădere a sosirilor turiştilor români în primele două luni de vară: -4,2% în iunie şi -4,4% în iulie, comparativ cu aceleaşi luni din 2024. În paralel, sosirile turiştilor străini au continuat trendul ascendent, cu +7,2% în iunie şi +0,6% în iulie, se arată într-un comunicat de presă al BIBI Touroperator, unul dintre cei mai importanţi touroperatori pe piaţa locală de turism.
Aceeaşi polarizare se observă şi în statistica privind înnoptările: românii au petrecut cu -1% mai puţine nopţi în iunie şi cu -5,3% mai puţine în iulie, o scădere „abruptă, îngrijorătoare şi critică”, în timp ce străinii au generat o creştere de 6,3% în iunie şi doar 0,1% în iulie, când aproape a stagnat.
Deşi datele INS acoperă doar începutul sezonului estival (iunie şi iulie), informaţiile centralizate de BIBI Touroperator oferă o perspectivă completă asupra întregii veri, incluzând luna august. Conform acestora, sezonul estival 2025 s-a încheiat cu o scădere la nivel naţional, similară celei indicate de INS, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2024.
„Chiar dacă primele luni ale anului au adus o creştere de 10%, în prezent ne aflăm într-un punct critic, sub nivelul înregistrat anul trecut. Deşi programul «Litoralul pentru toţi» menţine vacanţele active şi în luna septembrie, peste 95% din datele sezonului sunt deja consolidate, conturând o imagine clară a evoluţiei acestuia, precizează sursa citată.
Astfel, litoralul românesc, cu 4.900 de unităţi clasificate şi aproape 155.000 locuri de cazare autorizate, a înregistrat, în vara 2025, o scădere de 4,2% a rezervărilor faţă de anul precedent. Durata medie a sejurului a fost de 4,6 nopţi, iar tariful mediu per persoană a urcat la 1.136 lei/sejur, cu 3,4% mai mult decât în 2024. Cele mai solicitate destinaţii au fost: Mamaia Nord, Jupiter, Saturn şi Eforie Nord cu peste 60% din rezervări. S-a remarcat o creştere de 10% a cererii pentru hotelurile all inclusive, în timp ce unităţile nemodernizate sau care n-au adaptat tarifele la cerinţele pieţei, au stagnat sau au pierdut din turişti.
În paralel, staţiunile montane şi balneare au menţinut nivelul tarifelor din 2024, cu ajustări moderate şi o uşoară creştere a duratei medii a sejurului. Dacă pentru segmentul balneo TO a înregistrat o creştere a vânzărilor de aproape 2% faţă de anul trecut, zona de munte a suferit o scădere de 9%. Tariful per sejur a atins nivelul de 590 lei/persoană în zonele montane şi 1.219 lei/persoană în staţiunile balneare, marcând o creştere de 6,5% comparativ cu anul precedent. Durata medie a sejurului a crescut uşor, de la 3,7 nopţi la 3,9 nopţi pe segmentul balneo, în timp ce zona de munte a înregistrat o stagmare a duratei sejurului la 3 nopţi.. Cele mai solicitate destinaţii montane au fost: Sinaia, Predeal şi Poiana Braşov (55% din rezervări), iar pe segmentul balnear: Băile Felix, Sovata şi Băile Herculane (64%), a arătat aceeaşi sursă.
Potrivit aceleiaşi surse, după o creştere remarcabilă de 12% în 2024, Delta Dunării rămâne o destinaţie de interes, chiar dacă rezervările din vara 2025 au înregistrat o scădere de 10%, în pofida tarifelor mai accesibile. Această ajustare poate fi privită ca o oportunitate de recalibrare şi promovare, într-un sezon cu potenţial de redresare până la finalul anului. Durata medie a sejurului a fost de 3 nopţi, cu un tarif mediu de 799 lei/persoană/sejur, în scădere cu 4,65% faţă de anul trecut, când tariful a fost de 838 lei/persoană/sejur.
„Scăderea numărului de turişti în Delta Dunării în 2025 este rezultatul unei combinaţii de factori economici şi sociali. Pentru a atrage mai mulţi vizitatori, Delta are nevoie de o ofertă turistică mai variată: mese incluse, experienţe, acces facil şi sigur pe apă, evenimente cu specific local şi o campanie de promovare intensificată. Cele mai solicitate destinaţii pentru sezonul 2025 au fost: Murighiol, Sulina, Mahmudia şi Sfântu Gheorghe, care au însumat 63% din totalul rezervărilor touroperatorului”, a explicat tourul operatorul citat.
Aceeaşi sursă menţionează că vacanţele de tip city-break au înregistrat şi ele o scădere de aproape 10% faţă de sezonul 2024, în principal din cauza creşterii costurilor pentru cazare si transport, a supraaglomerării marilor oraşe în lunile de vară. Alte cauze pentru pierderea atractivităţii ar fi lipsa sau anularea unor evenimente cu impact major sau schimbarea preferinţelor turiştilor pentru zone liniştite, aproape de natură în detrimentul city-break-urilor. În plus, ofertele externe ale companiilor aeriene şi includerea terestru în spaţiul Schengen, determină tot mai mulţi turişti să călătorească în afara ţării. Cele mai căutate destinaţii interne au fost: Cluj-Napoca, Oradea, Braşov, Sibiu, Bucureşti şi Sighişoara.
Potrivit touroperatorului, interesul pentru ecoturism şi activităţi recreative în aer liber se află pe un trend ascendent, reflectând o schimbare în preferinţele de vacanţă ale turiştilor români, care caută tot mai mult experienţe autentice în mijlocul naturii. Cele mai solicitate activităţi au fost turele cu biciclete – atât clasice, cât şi electrice –, atelierele educative şi experienţele de „aventură cu doză de adrenalină”.
Turismul rural a înregistrat în această vară o creştere de 17%, semn că tot mai mulţi turişti caută experienţe autentice în zone tradiţionale, unde pot descoperi gastronomia locală, ospitalitatea caldă a gazdelor, obiceiuri păstrate din bătrâni, meşteşuguri şi peisajele care îi desprind de ritmul agitat al oraşului. Cele mai solicitate destinaţii au fost: Bucovina, Maramureş şi Cazanele Dunării.
În 2025, turismul de incoming în România cunoaşte o creştere semnificativă, impulsionată de aderarea la Spaţiul Schengen şi de interesul tot mai mare al turiştilor străini pentru destinaţii autentice. Vizitatorii sunt atraşi de mari oraşe precum: Bucureşti, Braşov, Cluj şi Sibiu, dar şi de regiuni cu patrimoniu cultural şi natural remarcabil, precum: Valea Prahovei, Maramureş, Bucovina şi Transilvania.
Conform datelor touroperatorului, creşterea pe acest segment a fost de 15%, majoritatea turiştilor sosind din Franţa, Marea Britanie şi Polonia, fapt concretizat prin participarea în anii trecuţi, dar şi în acest an, la Târgurile Internaţionale de profil din Paris, Varşovia şi Londra.
„Provocările majore ale turismului de incoming includ absenţa unei strategii naţionale de promovare coerente, care limitează valorificarea potenţialului turistic real, precum şi participarea modestă la târguri internaţionale, ce reduce vizibilitatea ţării pe pieţele externe”, afirmă sursa citată.
În opinia reprezentanţilor touroperatorului citat, pentru a atrage mai mulţi vizitatori străini, este „esenţială” o „redefinire a brandului turistic naţional”, construit pe piloni precum autenticitatea culturală, sustenabilitatea mediului şi experienţele locale memorabile.
„Aceste direcţii pot transforma România într-o destinaţie competitivă şi atractivă în peisajul turismului european”, mai spun aceştia.
Potrivit acestora, scăderea turismului intern în sezonul estival 2025 este rezultatul „unei combinaţii de factori structurali şi conjuncturali”, printre cauzele principale fiind creşterea TVA, diminuarea valorii voucherelor de vacanţă, scăderea puterii de cumpărare, instabilitatea fiscală, blocarea sau întârzierea proiectelor de infrastructură şi contracţia sectorului HoReCa.
„Utilizarea voucherelor de vacanţă a scăzut dramatic, cu aproape 66% în primele 7 luni ale anului, conform MEDAT, afectând grav unul dintre cele mai eficiente mecanisme de susţinere a turismului intern. În anii precedenţi, aceste vouchere au contribuit semnificativ la creşterea numărului de vacanţe în România şi la fiscalizarea serviciilor turistice”, menţionează touroperatorul citat.
Potrivit acestuia, absenţa voucherelor de vacanţă a diminuat puterea de cumpărare a turiştilor şi a favorizat orientarea către forme de turism nefiscalizat, cu efecte negative asupra industriei şi veniturilor bugetare, situaţie agravată de absenţa unui Organism de Management al Destinaţiei (OMD) la nivel naţional şi de lipsa unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv turismului, cu profesionişti din domeniu. În acest context, România nu a reuşit să capitalizeze potenţialul său turistic, ceea ce a dus în acest sezon, la o scădere semnificativă a numărului de sosiri ale turiştilor români în unităţile de cazare clasificate, mai menţionează sursa citată.
„Sezonul estival 2025 a fost marcat de provocări economice. Deşi am înregistrat creşteri modeste, cheltuielile au fost mai mari, iar fiscalitatea crescută a afectat atât turiştii, cât şi operatorii. Incoming-ul a fost singurul segment cu o creştere constantă, iar investiţiile în hoteluri cu servicii complete şi spa premium oferă speranţă pentru viitor. Rezervările pentru iarnă sunt în creştere, iar ofertele pentru litoralul 2026 sunt deja lansate, cu accent pe pachetele all inclusive şi perioadele de festivaluri”, declară Adrian Voican, preşedinte BIBI Group4Travel.
Deşi rezervările pentru sezonul estival 2026 au început încă din această vară, la aceleaşi tarife din 2025, contextul economic ridică semne de întrebare asupra evoluţiei turismului intern. Pentru anul viitor, impredictibilitatea cadrului fiscal, marcată de posibila majorare a cotei de TVA şi de menţinerea valorii actuale a voucherelor de vacanţă, în pofida micilor modificări aduse prin Legea nr. 141 din 25 iulie 2025, ale cărei norme de aplicare încă n-au apărut, conturează un context nefavorabil pentru industria ospitalităţii, se mai arată în comunicatul citat.
Conform sursei citate, în lipsa unor măsuri de sprijin coerente din partea guvernanţilor, operatorii din turism se confruntă cu o scădere a încrederii şi cu dificultăţi în planificarea investiţiilor. În acest context, este esenţial ca sectorul să rămână solidar, să continue adaptarea la cerinţele pieţei şi să valorifice potenţialul turistic al României prin iniţiative private şi parteneriate cu OMD-urile locale, se mai menţionează în comunicatul citat.
