Sub presiune bugetară, România traversează de câteva luni o perioadă de schimbări rapide: „Pachetul 1” de măsuri fiscale deja produce efecte, iar „Pachetul 2”, care se află încă în dezbatere, anunță schimbări structurale: eliminarea IMCA, contrabalansată de reducerea drastică a unor cheltuieli înregistrate de la societăți din grup, capital social de valori semnificativ mai mari, obligația de a avea cont bancar în România, sau reguli mai stricte privind inactivitatea.
În acest context, contribuabilii trebuie să reacționeze rapid prin monitorizare, implementare și adaptare a sistemelor informatice, dar și să adopte pe termen lung o strategie conservatoare, pentru a limita riscul fiscal și operațional și a gestiona presiunea bugetară și administrativă, consideră specialiștii TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar și consultanță juridică.
Efervescență fiscală – majorări de taxe și mai multă strictețe privind ”igiena corporativă” a societăților
„Pachetul 2 de măsuri fiscale vine pe fondul unor decizii deja aplicate: din 1 august 2025, cota standard de TVA a urcat la 21% (respectiv 11%, pentru cota redusă), accizele la carburanți au crescut, urmând ca de la 1 ianuarie 2026 impozitul pe dividende să ajungă la 16% și accizele să fie din nou majorate.
Ce înseamnă toate aceste modificări pentru contribuabili? Pe termen scurt, pentru a evita sancțiunile, este necesară o reacție rapidă pentru monitorizarea și implementarea schimbărilor impuse, precum și pentru adaptarea sistemelor informatice la aceste noi reguli care, de prea multe ori, au neplăcutul obicei de a intra în vigoare foarte repede după publicare.
În termeni financiari, și cu efect pe termen lung, abordarea ar trebui să fie mai degrabă conservatoare: impactul asupra bugetelor, cash-flow-ului și fluxurilor operaționale ar putea să fie deja analizat și estimat ca și cum măsurile ar intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cu ajustări punctuale dacă forma finală din Monitorul Oficial va fi diferită.
Astfel, deși resursele necesare ar fi semnificative, contribuabilii pot reduce riscul fiscal și operațional și pot anticipa și contracara efectele negative ale poverii fiscale și administrative”, explică Daniela Zar, Tax Partner în cadrul TPA România.
„Pachetul 2” este un proiect de act normativ foarte amplu, care vizează numeroase modificări de natură fiscală și de procedură fiscală. În prezent, acesta se află în dezbatere publică astfel că forma sa finală poate suferi modificări (potențial semnificative) până la adoptare și publicare în Monitorul Oficial. În acest moment, printre cele mai semnificative modificări pe care le propune, sunt:
Eliminarea IMCA, respectiv a impozitului minim pe cifra de afaceri, de 1%, datorat în prezent de societățile a căror cifră de afaceri depășește 50 de milioane de euro.
Limitarea drastică a deductibilității cheltuielilor intra-grup: proiectul publicat inițial își propunea ca acele cheltuieli reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, dobânzi, servicii de management și consultanță, înregistrate în relația cu entități afiliate, să fie deduse în limita a 3% din valoarea cheltuielilor totale, de aceeași natură.
„În urma dezbaterilor din ultimele zile, însă, este posibil ca regula să se relaxeze puțin, păstrând însă un caracter foarte limitativ.
Mai concret, restricția ar putea viza cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală și serviciilor de management și consultanță, în relația cu entități afiliate nerezidente – așadar, nu ar mai viza dobânzile, și nu ar mai afecta profund negativ achizițiile de la afiliați români. S-ar putea modifica și limita de deducere la nivelul de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate.
Chiar dacă aceste modificări ale limitelor ar fi adoptate, rămâne totuși foarte discutabil acest regim, de exemplu prin prisma faptului că intră în contradicție cu tratatele de evitare a dublei impuneri care stipulează că astfel de servicii sunt impozabile în statul prestatorului (și nu în România, stat beneficiar al serviciului) – pentru a aminti doar unul dintre contra-argumentele de ordin legislativ”, spune Daniela Zar.
Majorarea capitalului social: proiectul de lege menționează o majorare consistentă a nivelului minim al capitalului social, de la 200 lei la 8.000 lei; SRL-urile existente ar avea o fereastră de conformare de până la doi ani pentru majorare, sub sancțiunea dizolvării.
La acest moment se discută și despre o posibilă modificare a acestei obligații, astfel încât nivelul capitalului social să difere în funcție de nivelul cifrei de afaceri pentru anul precedent (500 lei pentru societăți nou înființate și pentru cifra de afaceri sub 395.000 lei; 5.000 lei pentru cifra de afaceri până la 7.000.000 lei, respectiv 90.000 lei peste nivelul de 7.000.000 lei).
Merită menționat că, deși majorarea capitalului social presupune un efort financiar din partea asociaților, acesta rămâne integral la dispoziția societății pentru desfășurarea activității curente.
Reguli mai stricte cu privire la inactivitatea fiscală a societăților: proiectul de lege își propune să schimbe fundamental regulile privind societățile fără activitate, „parcate pe avarii”, prin propuneri precum:
- Situații noi pentru care ANAF va declara inactivitatea: nu există un cont bancar în România sau nu au fost depuse situațiile financiare în maximum 5 luni de la împlinirea termenului legal.
- Termene-limită: maximum un an pentru inactivitatea fiscală; maximum 3 ani pentru inactivitate temporară înscrisă la registrul comerțului. Dacă firma nu se reactivează în termen, ANAF are obligația să ceară insolvența sau lichidarea.
- Reactivarea este posibilă în interiorul termenelor, prin îndeplinirea tuturor condițiilor aplicabile (de exemplu, deschiderea unui cont bancar, depunerea situațiilor financiare și a declarațiilor restante etc.).
Cota standard de TVA a urcat la 21%, iar cota redusă a fost unificată la 11%. Normele de aplicare publicate la final de iulie detaliază încadrările și regulile specifice anumitor tipuri de operațiuni, de exemplu: 11% pentru alimente (cu anumite excepții), medicamente, cărți, energie termică în sezonul rece și altele; 21% pentru locuințele care anterior erau parte a politicilor sociale și se încadrau pentru cota redusă (cu excepția unor măsuri tranzitorii).
De asemenea, au crescut accizele pentru carburanți (benzină și motorină) și alcool, printre altele. Pentru sectorul bancar, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri, datorat de instituțiile de credit, a crescut la 4% (de la 2% in prezent) pentru semestrul doi din acest an, cu o excepție care vizează instituțiile care au o cotă de piață mai mică de 0,2%.
Cota de impozit pe dividende va crește de la 10% la 16% pentru dividendele care se distribuie începând cu 1 ianuarie 2026. Această modificare va afecta cu precădere persoanele fizice și asociații/acționarii minoritari care dețin mai puțin de 10% din capitalul social al unei societăți.
Societățile care au calitatea de acționari/asociați într-o companie românească vor beneficia în continuare de scutire de la plata impozitului pe dividende, dacă dețin minimum 10% din titlurile de participare, pentru o perioadă de minimum un an.
„Pentru acționarii nerezidenți, aflați în state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, va fi mult mai important să se verifice și să se aplice prevederile acestor convenții, întrucât de cele mai multe ori ele permit aplicarea unor cote de impozitare mai reduse”, spune Daniela Zar.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2026, accizele pentru benzină, motorină, alcool vor crește din nou cu aproximativ 10%.
Conform unui proiect de ordonanță aflat în dezbatere, care își propune să transpună în Codul fiscal prevederile Directivei europene privind sistemul comun al TVA în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici, ne așteptăm ca, de la 1 septembrie 2025, plafonul pentru înregistrarea în scopuri de TVA să fie majorat de la 300.000 lei la 395.000 lei.
„Totodată, sunt introduse reguli care vor obliga persoanele impozabile la monitorizarea strictă a plafonului, în sensul în care regimul normal de TVA se va aplica din data în care plafonul este depășit, începând cu tranzacția care conduce la depășirea acestuia.
Înregistrarea în scopuri de TVA va trebui să fie solicitată cel târziu la data depășirii plafonului; prin comparație, regulile (încă) aplicabile permit o perioadă-tampon de 10 zile de la data atingerii ori depășirii plafonului, în care entitățile pot cere înregistrarea în scop de TVA”, explică specialistul TPA România.
Despre TPA România:
TPA România este unul dintre principalii furnizori de servicii de audit financiar, consultanță fiscală, contabilitate și consultanță juridică din România. TPA România are o echipă de peste 150 de angajați în birourile sale din București și Cluj-Napoca, acoperind toate regiunile României.
Portofoliul de clienți include companii din industrii diverse, precum imobiliare, construcții, energie regenerabilă, transport și logistică, servicii, tehnologie, producție, retail și distribuție, comerț, agricultură, precum și instituții internaționale și organizații non-profit. Recunoscută ca un partener de încredere pentru investitorii internaționali, TPA România face parte din grupul TPA, o rețea cu 35 de locații în 12 țări din Europa Centrală și de Sud-Est și care reunește peste 2.100 de profesioniști.
În calitate de membru independent al Baker Tilly Europe Alliance, compania oferă clienților acces la o rețea globală de consultanți fiscali, contabili, avocați și auditori, asigurând susținere pentru dezvoltarea lor internațională.
Rețeaua Baker Tilly International este prezentă în peste 140 de țări și reunește 43.000 de profesioniști, fiind una dintre primele 10 rețele de consultanță la nivel mondial.
