Bucureştiul devine scena unei călătorii muzicale care trece prin secole, continente şi estetici, aducând în faţa publicului trei evenimente de marcă în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”. De la fastul şi claritatea Ateneului Român, la amploarea epică a Sălii Palatului şi până la spectacolul imersiv de la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, ziua de joi propune publicului un itinerar ce reflectă diversitatea şi deschiderea unică a festivalului.
Ultimele bilete sunt disponibile online, în platforma Eventim.ro, şi în format fizic, în lanţul de librării Cărtureşti şi la intrarea în sala de concert.
Ziua începe la Ateneul Român, unde Rotterdam Philharmonic Orchestra, sub bagheta carismaticului său dirijor Lahav Shani, propune un program ce invită la descoperire, dialog şi emoţie. Concertul se deschide cu uvertura „Cyrano de Bergerac” de Johann Wagenaar, compozitor neerlandez de la cumpăna dintre secolele XIX şi XX, astăzi rar cântat, dar a cărui muzică păstrează un amestec vibrant de influenţe straussiene şi accente berlioziene. Alegerea acestei lucrări nu este întâmplătoare: ea readuce în faţa publicului creaţii rar interpretate, subliniind misiunea festivalului de a restitui comori muzicale ascunse.
După această deschidere spectaculoasă, scena îi revine violonistului Valentin Şerban, laureat al Concursului Internaţional „George Enescu” şi una dintre cele mai promiţătoare voci ale tinerei generaţii româneşti. El va interpreta Concertul nr. 5 în la major pentru vioară şi orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart, o partitură scrisă în 1775, în care Mozart – la doar 19 ani – transformă convenţiile concertului clasic într-un univers plin de umor, surprize şi frumuseţe melodică. Aşa-numita secţiune „turcească” din final, cu ritmurile sale insolite, rămâne una dintre cele mai ingenioase invenţii ale clasicismului vienez.
Seara la Ateneu se încheie cu Simfonia nr. 9 „Din lumea nouă” de Antonín Dvořák, scrisă la New York în 1893, dar purtând amprenta lirismului ceh şi a nostalgiei pentru casă. Lucrarea este, totodată, o oglindă a Americii emergente, cu ecouri de spiritualuri afro-americane şi cântece populare indigene. Sub conducerea lui Lahav Shani, această simfonie devine un arc între Europa şi America, între tradiţie şi modernitate, între rădăcini şi viitor.
La finalul concertului, publicul va avea ocazia să se întâlnească cu Valentin Şerban în cadrul unei sesiuni de autografe, prilej de a descoperi şi discul „Moştenitorii României muzicale (III)”, lansat de Editura Casa Radio în 2024, înregistrat alături de pianista Daria Tudor.
Seara continuă la Sala Palatului, unde Czech Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Petr Popelka, aduce un program de intensitate şi rafinament. Prima parte este dedicată Simfoniei nr. 4 în mi minor de George Enescu, lucrare rămasă în manuscris peste o jumătate de secol şi finalizată de muzicologul Pascal Bentoiu. Această simfonie, parte a moştenirii simfonice enesciene, ilustrează o sinteză între modernismul european şi specificul românesc, propunând un limbaj sonor dens, plin de energie şi dramatism.
Programul continuă cu Dansurile simfonice op. 45 de Serghei Rahmaninov, ultima lucrare a compozitorului şi o veritabilă sinteză a stilului său. Partitura, terminată în 1940 în Statele Unite, este o meditaţie asupra timpului şi a destinului, dar şi un testament artistic plin de vitalitate. Culorile orchestrale bogate, ritmurile dansante şi accentele melancolice fac din această lucrare un adevărat tur de forţă simfonic.
Interpretate de una dintre cele mai prestigioase orchestre europene, aceste două capodopere pun faţă în faţă două lumi: România lui Enescu şi Rusia lui Rahmaninov, unite prin puterea expresivă a muzicii.
În paralel, la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, publicul este invitat să trăiască experienţa Enescu – JTI Immersive Experience, un concept inovator ce îmbină muzica cu tehnologia vizuală. Programul intitulat Bach in the Jungle reinterpretează moştenirea lui Johann Sebastian Bach printr-o serie de lucrări ce traversează spaţii geografice şi culturale diverse.
De la Sonata nr. 4 BWV 1017 transpusă pentru bandoneón şi vioară, până la Bachianas Brasileiras nr. 5 de Heitor Villa-Lobos, trecând printr-o sonată chiquitană descoperită în arhivele misionare din Bolivia şi celebrul Ciaccona pentru vioară solo, spectacolul propune un dialog între tradiţia barocă şi interpretările ei moderne. În final, muzica lui Bach se reflectă prin lentila pasională a tangoului lui Astor Piazzolla, în Anotimpurile la Buenos Aires.
Sub bagheta creativităţii artiştilor Leticia Moreno (vioară), Claudio Constantini (bandoneón), Uxía Martínez Botana (contrabas) şi Matan Porat (pian), concertul devine o explorare a felului în care Bach continuă să inspire culturi, genuri şi generaţii, într-un mediu vizual ce amplifică experienţa emoţională.
Ziua de 4 septembrie la Festivalul Enescu devine astfel un mozaic al diversităţii muzicale:
• la Ateneul Român, întâlnirea dintre Wagenaar, Mozart şi Dvořák, cu accente de descoperire şi virtuozitate;
• la Sala Palatului, forţa simfonică a lui Enescu şi Rahmaninov, două partituri esenţiale ale secolului XX;
• la MINA, un experiment ce aduce moştenirea lui Bach în secolul XXI printr-o experienţă imersivă.
